Brokerii cred că le va merge un pic mai bine în 2004

• Unii dintre ei nu mai cred în promisiunile autorităţilor că vor să sprijine piaţa de capital.

Pentru acest an există o tendinţă a reorientării fondurilor străine de investiţii către ţări din valul doi al aderării la Uniunea Europeană. Iniţial, acestea au fost orientate către ţări care s-au integrat sau care vor fi intra în acest an în Uniunea Europeană. În perioada următoare, însă, analiştii estimează că o parte dintre fonduri îşi vor muta banii din acele ţări unde au obţinut cîştiguri importante către ţările care urmează să adere la UE.

Partea mai puţin îmbucură-toa-re este aceea că brokerii nu au altecva de oferit investitorilor decît aceleaşi acţiuni care se tranzacţionează pe piaţa noas-tră de ani de zile. După ce aceştia îşi vor forma portofoliul de acţiuni vor fi nevoiţi să adopte poziţii de aşteptare, neexis-tînd prea multe variante de investiţii. Piaţa nu a mai oferit nici un emitent nou în ultimii ani.

Analiştii estimează, de asemenea, că o parte din economiile persoanelor care s-au orientat anul acesta către consum ca urmare a exploziei creditelor ipotecare şi a celor de consum îşi vor găsi drumul şi către piaţa de capital. BNR a înăsprit condiţiile de creditare, iar din februarie anul viitor, primirea unui credit nu va mai fi la fel de facilă. Brokerii cred că dacă populaţia va limita puţin consumul, poate că va fi tentată să investească. Unii analişti estimează că nu va fi un an foarte bun pentru brokeraj, ci doar un pic mai bun. Acum este moda lansărilor de obligaţiuni şi cîţiva emitenţi s-au finanţat în acest fel, anul trecut. Este vorba de municipalităţi şi societăţi de leasing. A urmat şi o societate din domeniul construcţiilor.

Pentru anul 2004, analiştii estimează că şi băncile vor emite obligaţiuni pe care le vor garanta cu portofoliul de ipoteci ale acestora. Însă tot exită o problemă, aceea că nu se vor găsi prea mulţi investitori de talie mare care să cumpere aceste obligaţiuni. Investitorii ar trebui să fie fondurile private de pensii care realizează investiţii pe termen lung, societăţile de asigurări care încheie poliţe de asigurări de viaţă. Mai puţin interesaţi o să fie micii investitori, sînt de părere analiştii citaţi.

• Marius Plugaru, director general "Ieba Trust"

"Avînd în vedere că ne apropiem cu paşi repezi de integrarea europeană, iar acest an este unul electoral, s-ar putea ca autorităţile statului să se implice mai mult pentru sprijinirea pieţei de capital şi să decidă lis-tarea companiilor de utilităţi. Luînd în considerarea şi faptul că piaţa de retail în domeniul investiţiilor în acţiuni s-a dezvoltat, există brokeri care au intrat agresiv în atragerea micilor investitori pe piaţa, (cum ar fi < Estinvest > sau < Raiffeisen Capital & Investment >, < Vanguard >). Ca o consecinţă imediată, concurenţa între brokeri se ascute şi dacă nu îşi restructurează partea de servicii către clienţi vor avea mari probleme în ceea ce priveşte afacerea. Bursa a fost şi este susţinută în continuare de investitori români de retail. Anul 2004 ar putea totodată să fie anul cînd se vor uni Bursa de Valori Bucureşti cu Rasdaq. O singură instituţie cu mai multe pieţe de tranzacţionare va creşte capitalizarea ceea ce va conduce la o creştere a vizibilităţii sale. Brokerii vor încerca să convingă mai multe societăţi comerciale să se înscrie la cota Bursei şi vor atrage mai mulţi clienţi. Ei încep să se dezvolte, încep să se fac cunoscuţi şi prin intermediul paginilor lor de internet, să ofere conturi discreţionare sau portofoliul de acţiuni format pe structura indicelui BET. Ratele dobînzilor vor mai scădea. Toate ingredientele au fost pregătite anul trecut pentru că în acest să fie asigurat un nivel mai mare al valorii de tranzacţionare. La sfîrşitul anului 2004, BVB ar putea să depăşescă vîrful din 1997. Pentru 2004, brokerii trebuie să se orienteze către un anumit segment de investitori ori către clienţi străini, ori către mici investitori să îşi dezvolte o clientelă zonală sau să se specializeze pe consultanţă. Prevăd că 2004 va fi un an de referinţă pentru brokeri deoarece se apropie anul 2005 cînd ei trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de capital. Aceasta va fi o condiţie foarte grea de îndeplinit pentru brokeri pentru că vor fi nevoiţi să adopte o serie de strategii menite să le apere afacerea. În loc să aştepte ca piaţa să le ofere instrumente noi, brokerii ar trebuie să îşi schimbe şi strategia afacerii. Oricum ei vor rămîne din ce în ce mai puţini."

• Marcel Murgoci, director de operaţiuni "Estinvest"

"Pincipala ţintă a societăţii de brokeraj < Estinvest >, pentru anul 2004 este o poziţie în primele 15 societăţi de brokeraj din punct de vedere al valorii tranzacţionate. Speranţele noas-tre pentru 2004 se leagă şi de posibilitatea tranzacţionării titlurilor de stat pe piaţa bursieră, eveniment în care dorim să ne implicăm direct. De asemenea, sperăm ca anul 2004 să mai aducă şi alte produse bursiere (drepturi, titluri ipotecare, vînzările short, tranzacţionarea în marjă etc.). Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat un an 2003 mai puţin fast ca cel precedent, dacă ne raportăm la creşterea preţurilor acţiunilor şi a indicilor bursieri. Astfel, indicele BET-C a înregistrat o creştere faţă de începutul anului 2003 de aproximativ 20%, în timp ce indicele BET-FI a avut o creştere de 17%. Dintre societăţile care au înregistrat cele mai creşteri anul trecut, amintesc Rompetrol Well Services, Oltchim Rîmnicu Vîlcea, Siretul Paşcani. Din punct de vedere al capitalizării bursiere şi al valorii tranzacţionate este clar că 2003 a fost cel mai bun. Desigur, ne raportăm la anii precedenţi şi nu la pieţe bursiere străine, faţă de care BVB rămîne încă foarte departe.

Piaţa bursieră a fost marcată şi de retragerea de la cotă a unor societăţi ca efect al noii legislaţii cu privire la delistarea obligatorie. Astfel, societăţi ca Dacia Piteşti, Terapia Cluj-Napoca, Arctic Găeşti, Combinatul Siderurgic Galaţi, Moldocim Bicaz, Lafarge Romcim SA Bucureşti, Brau Union România SA etc. au părăsit piaţa bursieră, reducîndu-se, astfel, valoarea capitalizării bursiere a pieţei. Consider că aceste societăţi nu vor mai putea fi readuse în ringul bursier prea curînd."

• Emil Ogica, director general "Intercapital Invest"

"În condiţiile reducerii ratei inflaţiei şi a randamentelor la instrumentele specifice pieţei monetare (depozite bancare, certificate de trezorerie), pentru anul 2004 aşteptăm un randament posibil al pieţei de capital cu cel puţin 50% mai ridicat decît al pieţei monetare. O prog-noză mai fidelă a randamentului se va putea face însă după publicarea datelor financiare pentru sfîrşitul acestui an şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru societăţile listate. Un randament de 15 - 20% ar trebui să poată fi atins destul de uşor.

Anul 2004 trebuie să fie anul în care va apărea legea consolidată a pieţei de capital şi mult aşteptatul regulament privind activitatea Societăţilor de Inves-tiţii Financiare. Aceste reglementări vor duce la creşterea valorii invesţiilor pe piaţa de capital precum şi a numărului de investitori activi. Sînt aşteptate şi noi listări pe piaţa bursieră, în special a unor emitenţi cu capitalizare mare şi acţiuni libere pentru tranzacţionare (neconcentrate în pachete semnificative)."

• Nicolae Gherguş, director de operaţiuni "Active International"

"Pentru anul 2004, nu aşteptăm nimic special. Din anii "98 - "99 piaţa aşteaptă ca Ministerul Finanţelor Publice să listeze la Bursă titlurile de stat. De asemenea, aşteptăm primele oferte publice iniţiale realizate de companii mari cum ar fi BCR, Electrica etc., dar şi ca piaţa de capital să fie luată în serios la nivel guvernamental. Nu cred că le vom avea nici anul acesta, dar brokerii speră în continuare. Cred că anul 2003 a fost unul în care brokerii au dat dovadă de profesionalism şi maturitate la nivelul cel mai înalt, astfel încît asemenea lipsuri să nu li se mai reproşeze".

• Alin Brendea, director de operaţiuni "Prime Transaction"

"Provocările anului 2004 vor fi atît realizarea fuziunii celor două pieţe, dar mai ales o mai dinamică impunere a pieţei bursiere ca mecanism viabil şi mai ales necesar în arhitectura economiei naţionale".