Bucureşti, Timişoara, Cluj, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti, Constanţa - favorite în cursa pentru capitalele de regiuni

Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti şi Constanţa sunt oraşele considerate favorite pentru a deveni capitalele viitoarelor regiuni de dezvoltare, potrivit unui sondaj realizat la solicitarea autorităţilor şi prezentat ieri, la Ploieşti, de vicepremierul Liviu Dragnea.

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat ieri, la Ploieşti, la finalul unei dezbateri ce a avut ca temă regionalizarea şi descentralizarea, că un sondaj de opinie realizat la nivelul tuturor viitoarelor regiuni de dezvoltare arată care sunt oraşele pe care locuitorii din diverse zone ale ţării le preferă pentru a deveni reşedinţe de regiuni.

Conform rezultatelor acestui sondaj, opiniile exprimate de populaţia din interiorul fiecărei regiuni de dezvoltare, aşa cum au fost acestea creionate până în prezent, arată drept favorite municipiile Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti şi Constanţa.

Astfel, în regiunea care ar urma să fie formată din Bucureşti şi judeţul Ilfov, 93,9% din cei chestionaţi sunt de părere că Bucureşti ar trebui să fie reşedinţa viitoarei regiuni de dezvoltare.

Locuitorii din zona Banatului au indicat în proporţie de 69,5% Timişoara drept reşedinţa regiunii care ar urma să fie formată din judeţele Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin. Timişoara este urmată de Deva cu 10,5% şi Arad cu 10%.

Locuitorii judeţelor Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj şi Bistriţa-Năsăud susţin în proporţie de 63,2% ca reşedinţa viitoarei regiuni să fie la Cluj-Napoca, pe locul al doilea situându-se municipiile Oradea şi Baia Mare, cu câte 9,5%.

În regiunea care ar urma să includă judeţele Sibiu, Mureş, Alba, Braşov, Harghita şi Covasna, 28,7% din cei chestionaţi vor ca Braşovul să fie reşedinţă de regiune, 25,7% au optat pentru municipiul Sibiu, 15,2% pentru Târgu Mureş şi 14,5% pentru Alba Iulia. Rezultatele sondajului arată că 4,2% din cei chestionaţi vor reşedinţă de regiune la Miercurea Ciuc, iar 2,4% optează pentru Sfântu Gheorghe, în timp ce 1% vor ca Odorheiul Secuiesc să fie reşedinţa.

În Oltenia, regiunea care ar urma să fie formată din judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi, 59,8% din respondenţi vor ca municipiul Craiova să fie reşedinţă de regiune. Târgu Jiu a fost indicat de 7,9% din respondenţi, iar Slatina de 5,6%.

În zona sud-Muntenia, compusă din judeţene Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Ialomiţa, Giurgiu şi Călăraşi, 28,1% din cei chestionaţi vor ca municipiul Ploieşti să fie reşedinţă de regiune, pe locul al doilea situându-se municipiul Piteşti, cu 12,5%.

În Moldova, în regiunea care ar urma să includă judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău, locuitorii acestora sunt de părere, conform rezultatelor sondajului prezentat de Liviu Dragnea, că municipiul Iaşi ar trebui să fie reşedinţă de regiune, acesta fiind indicat de 48% din cei chestionaţi. Pe locul al doilea se află municipiul Suceava cu 12,2%, urmat de Piatra Neamţ cu 11,1%.

Totodată, în regiunea care ar urma să includă judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Buzău şi Vrancea, 23,8% din cei chestionaţi vor ca municipiul Constanţa să fie reşedinţă de regiune, pe locurile următoare aflându-se Galaţi - 14,8% şi Brăila - 14,4%.

Întrebat cât de mult va cântări acest sondaj în decizia care va fi luată în ceea ce priveşte stabilirea reşedinţelor viitoarelor regiuni, Dragnea a spus că se va ţine cont şi de rezultatele acestei cercetări sociologice.

"Sondajul cântăreşte, dar să ştiţi că cel mai mare câştig pentru un oraş care va deveni reşedinţa unei regiuni va fi prestigiul, şi spun asta pentru a mai detensiona această dezbatere pătimaşă. În fiecare regiune există două, trei judeţe care sunt acum într-un război, între ghilimele, dar vreau să le spun tuturor să nu se aştepte că, dacă va fi reşedinţa regiunii undeva, toată bogăţia din regiune vine acolo. Doamne, fereşte! Acesta este şi motivul pentru care vrem să punem în toate reşedinţele de judeţ instituţii regionale, pentru ca fiecare comunitate judeţeană să simtă beneficiile acestui proces de regionalizare", a spus Liviu Dragnea într-o conferinţă de presă, la finalul dezbaterii de la Ploieşti, informează Mediafax.

Vicepremierul nu a precizat cine a realizat acest sondaj de opinie şi nici nu a dat alte date despre această cercetare sociologică.

• Dragnea: "Procesul de modernizare a României este ireversibil"

Liviu Dragnea a amintit că primele discuţii despre regionalizare au debutat în urmă cu 11 ani, subliniind că, la acel moment, au participat unii dintre invitaţii prezenţi la dezbaterea de ieri şi membri ai Uniunii Consiliilor Judeţene, însă întâlnirile nu s-au concretizat cu decizii ferme, iar amânarea acestui proces nu a favorizat dezvoltarea României.

"Procesul de modernizare a României este ireversibil. Că se va produce în acest an sau anul viitor, vom vedea, dar acest proces va avea loc", a declarat viceprim-ministrul.

Liviu Dragnea a precizat că proiectul de regionalizare nu prevede desfiinţarea judeţelor şi comunelor, ci, dimpotrivă, ministerul încurajează asocierea lor în proiecte comune, care să atragă fonduri naţionale şi europene, şi proiectează instrumente în acest sens. Totodată, procesul ar putea constitui cadrul pentru realizarea ghişeului unic.

Oficialul a mai menţionat: "Obiectivul regionalizării îl reprezintă asigurarea unui nivel minim de dezvoltare pentru toţi cetăţenii, în fiecare colţ al ţării. Prin regionalizare şi descentralizare, sistemul administrativ se poate reforma. Ne dorim ca cetăţeanul român să nu mai piardă la fel de mult timp în relaţia cu diferite instituţii publice, aşa cum se întâmplă în prezent, ci să poată rezolva totul într-un singur loc, la primărie".

Cu privire la variantele de lucru pentru zona de sud a ţării, viceprim-ministrul a arătat că este analizată posibilitatea ca Bucureştiul să fie inclus în regiunea Muntenia, în condiţiile în care regiunile cu mai mulţi poli de dezvoltare asigură o dezvoltare mai echilibrată a regiunii decât cele monopolare: "Capitala atrage multe investiţii şi oameni de înaltă calificare din judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa, de exemplu. Aceste judeţe se depopulează, iar şansa lor de dezvoltare se diminuează. Sunt doar două judeţe care au rezistat acestui aspirator puternic: Prahova şi Argeş. Şi atunci, trebuie să ne gândim serios dacă nu cumva ar fi bine ca Bucureştiul să facă parte integrantă din Regiunea Muntenia, în forma sa actuală sau în altă formă. Şi pentru Bucureşti ar fi important să aibă unde să se extindă".