Bugetul de stat va suporta 18% din costurile implementării acquis-ului european de mediu

Bugetul de stat şi bugetele locale vor suporta 18% din costurile necesare implementării acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului, ceea ce presupune un efort de 5,4 miliarde de euro pînă în 2018, a declarat ieri secretarul de stat în Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA), Attila Korodi.

"Din cele peste 29 de miliarde euro necesare implementării acquis-ului european de mediu, 5,4 miliarde vor trebui să fie asigurate din fonduri de la bugetul de stat şi cele ale comunităţilor locale", a spus Attila Korodi.

Potrivit secretarului de stat, 9,9 miliarde euro (34%) vor fi asigurate din granturi europene - fonduri structurale, de coeziune, Phare şi ISPA, în timp ce agenţii economici vor trebui să cheltuiască 7,8 miliarde euro (27%) pentru a implementa directivele europene în domeniul protecţiei mediului.

"Cei mai mulţi bani vor fi folosiţi pentru epurarea apelor uzate şi alimentarea cu apă potabilă, deşeurile şi poluarea industrială, acolo unde trebuie să investim pentru a finaliza perioadele de conformare, cu termene care merg pînă în 2018", a subliniat Attila Korodi.

Potrivit secretarului de stat, agenţii economici vor trebui să suporte cea mai mare parte din cele 5,3 miliarde euro pentru diminuarea poluării industriale, 150 de societăţi beneficiind de perioade de conformare între 2008 - 2015.

Pentru depozitarea, incinerarea şi reciclarea deşeurilor, suma necesară pentru respectarea directivelor europene este de 3,8 miliarde euro.

"În afara celor 56 incineratoare închise în 2004, vor fi închise alte 54 incineratoare care nu respectă standardele europene în 2005, peste 100 urmînd să aibă aceeaşi soartă în 2006", a afirmat Korodi.

De asemenea, pînă în 2018, se speră o reducere a numărului incineratoarelor, deoarece populaţia va schimba tipologia de utilizare a unor deşeuri care să poată fi reciclate şi cu valoare calorică mare.

Korodi a spus: "Agenţii economici vor susţine financiar acest proces, statul român urmînd să se implice, prin Ministerul Sănătăţii, într-un sistem de transport al deşeurilor medicale, şi prin investiţii în sistemele de depozitare, logistică şi selectarea deşeurilor".

Urmează să fie construite două - trei incineratoare de deşeuri periculoase, cu o capacitate de 10.000 tone pe an, spitalele urmînd să aibă şi ele incineratoare proprii.

Domnia sa a spus că, un efort financiar important, de circa 1,9 miliarde euro din bugetul statului şi împrumuturi, necesită şi conformarea României în utilizarea nitraţilor, problemă cu care se confruntă în special sudul ţării, unde poluarea cu aceste substanţe este ridicată.

Reprezentantul MMGA a subliniat că efortul necesar conformării cu directivele europene de mediu va fi susţinut de fonduri Phare pentru întărirea capacităţii administrative a autorităţilor din domeniul protecţiei mediului şi a instituţiilor specializate, în timp ce ISPA susţine programe de familiarizare a autorităţilor publice locale cu fondurile de coeziune.

Începînd din 2007, din fondurile de coeziune de peste 400 milioane euro pe an se vor susţine investiţiile necesare pentru epurarea apelor uzate şi alimentarea cu apă potabilă, în jur de 20-30 proiecte pe an. Fondurile structurale vor asigura granturi mai mici, care să fie folosite în proiecte din sfera publică şi privată.

Totodată, aceste fonduri vor fi orientate către domeniile protecţiei mediului care vor fi incluse în planul operaţional sectorial între 2007 - 2013, care include tot ceea ce România şi-a propus să facă în această perioadă în diferite sectoare, inclusiv protecţia mediului.

"Vom colabora cu celelalte ministere, pentru ca acestea să respecte toate rigorile de protecţie a mediului, evitîndu-se astfel eventuale penalităţi, dacă nu vom reuşi să ne conformăm. Am putea ajunge în situaţia de a finanţa, prin contribuţia anuală a României, proiecte de mediu din alte ţări, în timp ce noi suferim penalizări pentru nerespectarea acquis-ului comunitar", a conchis Attila Korodi.