Bugetul naţional a încheiat luna ianuarie cu un deficit de 1,69 miliarde de lei, respectiv 0,13% din PIB

• Cheltuielile cu salariile au stagnat, cele cu asistenţa socială au urcat cu 30%, iar costurile cu dobânzile au fost de trei ori mai mari

Deficitul bugetar al României a fost de 1,69 miliarde de lei în luna ianuarie 2022, în scădere puternică faţă de deficitul de 3,69 miliarde de lei înregistrat în luna ianuarie 2021, arată execuţia bugetară publicată astăzi de Ministerul Finanţelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,18 puncte procentuale de la 0,31% din PIB în luna ianuarie 2021 la 0,13% din PIB în luna ianuarie 2022.

Evoluţia deficitului bugetar în luna ianuarie este explicată de creşterea veniturilor totale cu 25% (an/an), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 16,1% (an/an). Ministrul Finanţelor Adrian Câciu declara la începutul lunii februarie că că bugetul are perspectiva unui uşor excedent pe luna ianuarie în condiţiile în care ce plăţile pentru rambursările de TVA şi facturi sunt la zi.

Cheltuielile de personal ale bugetului au crescut cu 1% în condiţiile plafonării salariilor din sectorul bugetar, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 11%, cheltuielile cu asistenţa socială au urcat cu 30% în principal pe fondul creşterii pensiilor. Totodată, cheltuielile guvernului cu dobânzile au crescut cu 1,1 miliarde lei, la 1,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cu investiţiile au scăzut de la 1,7 miliarde lei în ianuarie 2021 la 1,45 miliarde lei în ianuarie 2022. Pe întreg anul 2021 România a înregistrat un deficit de 6,7% din PIB, iar până în 2024 România trebuie să reducă gradual deficitul până la sub 3% din PIB. În 2022 ţinta guvernului pentru deficit este de 5,8%.

• Venituri

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 36,49 mld lei în ianuarie 2022, cu 25,0% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Această evoluţie favorabilă a fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, contribuţiilor de asigurări şi al altor impozite şi taxe pe bunuri şi servicii.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 2,66 mld lei în ianuarie, consemnând o creştere de 9,4% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+19,8%), respectiv Declaraţia unică (+11,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 7,2%, însă sub evoluţia fondului de salarii din economie (+8,8%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 11,40 mld lei în ianuarie, în creştere cu 10,2% (an/an), evoluţie superioară dinamicii fondului de salarii din economie.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,28 mld lei în luna ianuarie, în scădere cu 16,1% (an/an), pe fondul încasărilor mai reduse din impozitul pe profit de la agenţii economici (-11,2% an/an).

Încasările nete din TVA au însumat 9,56 mld lei în ianuarie, înregistrând o creştere de 58,0% (an/an), determinată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 3,82 mld lei în luna ianuarie, în creştere cu 13,0% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 22,0% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice - susţinută şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022, respectiv un avans de 7,6% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun.

Veniturile nefiscale au însumat 4,65 mld lei în ianuarie, înregistrând o creştere de 50,5% (an/an), determinată în principal de avansul încasărilor din concesiuni şi închirieri (preponderent redevenţe petroliere), dividende şi vărsăminte ale veniturilor nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 1,30 mld lei în ianuarie, în scădere cu 25,2% (an/an).

• Cheltuieli

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 38,17 mld lei au crescut în termeni nominali cu 16,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,1 puncte procentuale de la 2,8% din PIB în luna ianuarie 2021 la 2,9% din PIB în luna ianuarie 2022.

Cheltuielile de personal au însumat 9,25 mld lei, în creştere cu 1,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 0,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 4,32 mld lei, în creştere cu 11,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 22,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 7,2%. În principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 0,38 mld lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 1,7 mld.lei. Comparativ cu luna ianuarie 2021, în luna ianuarie 2022 plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 1,1 mld lei în contextul general de creştere a ratelor de dobândă şi a inflaţiei manifestate în special cu a doua parte a anului 2021 atât pe plan intern cât şi international. Astfel, cca 450 mil. lei din plăţile de dobânzi pentru datoria publică internă reprezintă discount-uri aferente titlurilor de stat emise în anii anteriori la dobânzi mai reduse şi care au fost redeschise în cursul lunii ianuarie 2022.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 17,95 mld lei în creştere cu 29,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 0,61 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 0,4 mld lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,25 mld lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 1,45 mld lei. Se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 73,1% din totalul cheltuielilor pentru investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare.

Comparativ cu luna ianuarie 2021, în luna ianuarie 2022 cheltuielile cu investiţiile s-au diminuat în special ca urmare a reducerii investiţiilor finanţate din resurse interne, pe fondul evoluţiei economiei româneşti afectată de situaţia medicală, de creşterea preţurilor produselor energetice şi a unor materii prime, a preţului materialelor de construcţie, a cheltuielilor de transport, cea mai mare diminuare înregistrându-se în principal la unităţile administrativ teritoriale.