Bugetul Timişoarei pentru anul în curs - 2,3 miliarde lei

Reporter:Cum aţi iesit din pandemie şi ce efecte are conflictul armat de lângă graniţă asupra activităţii instituţiei pe care o conduceţi?

Dominic Fritz: Putem spune că am ieşit din pandemie mai pregătiţi pentru situaţii de criză decât eram înainte şi, sper eu, mai solidari în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor comunităţii. Cât priveşte războiul, cu toţii resimţim crizele generate de un conflict armat în proximitate. Şi ne referim la preţurile majorate, care afectează contractele în derulare şi nu numai, dar şi la criza umanitară a refugiaţilor. Noi ne-am mobilizat rapid şi am creat un centru, lângă Gara de Nord, pentru primirea refugiaţilor şi ne ocupăm, în continuare, prin Direcţia Socială şi cu ajutorul ONG-urilor să ajutăm.

Reporter:În ce mod sunt afectate obiectivele de investitii de criza energetică, de inflatie şi de dobânzile crescute din piaţă?

Dominic Fritz: Avem mai multe investiţii pentru care a trebuit să cerem aprobarea consiliului local, astfel încât să alocăm sumele necesare ajustării preţului materialelor de construcţii în baza OG15/2021. Dacă ne uităm la inflaţie, este evident că preţurile materialelor din contractele încheiate înainte nu mai sunt aceleaşi, au crescut, iar firmele nu mai pot executa acele lucrări la vechile preţuri. Şi noi ce cumpărăm pentru primărie, cumpărăm mai scump decât înainte de a creşte preţurile. Iar în domeniul energiei cu atât mai mult preţurile sunt mai mari. În aceste condiţii, am încercat să asigurăm stocurile şi contractele pentru compania locală de termoficare pentru a furniza căldură şi apă caldă, astfel încât timişorenii să nu fie afectaţi. Chiar am închiriat o gară în Motru, ca să fim siguri că suntem aprovizionaţi în timp util şi în mod constant.

Reporter:Ce obiective de investiţii aveţi pentru anul în curs?

Dominic Fritz: Anul acesta trebuie să finalizăm proiectele pentru care finanţarea europeană se încheie la 31 decembrie 2023, în consecinţă aceste investiţii sunt prioritare. Primăria Municipiului Timişoara gestionează proiecte finanţate (în pregătire, implementare, post-implementare) din fonduri europene nerambursabile aferente perioadei de programare 2014-2020, în valoare totală de peste 991 milioane lei, din care mai mult de 830 milioane lei reprezintă valoarea eligibilă a proiectelor. Principalele proiecte aflate în implementare se referă la reabilitarea liniilor de tramvai de pe Calea Bogdăneştilor şi strada Stan Vidrighin, dar şi la spitale: reabilitarea, extinderea şi dotarea infrastructurii ambulatoriului O.R.L, cu o valoare de 10,5 milioane de lei şi extinderea, reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului de specialitate al Clinicii de Recuperare, Medicina Fizică şi Balneologie, cu o valoare de 23,7 milioane de lei. Tot pe acelaşi exerciţiu financiar avem în construcţie trei creşe noi, însumând peste 20 de milioane de lei, extinderea grădiniţei 33 în valoare de 4,2 milioane lei, construirea unei săli de sport la Şcoala Generală nr. 25, în valoare de 9 milioane lei, modernizare şi extindere la Şcoala Generală nr. 30, în valoare de 24 milioane lei, construirea unui nou corp de clădire cu un etaj la Şcoala Gimnazială nr.13, cu o valoare de 4 milioane de lei, construcţie şi dotare Liceul Waldorf, cu 13,6 milioane lei, reabilitare construcţii, instalaţii clădire B2 la Colegiul Tehnic E. Ungureanu, în valoare de 33 de milioane de lei. Mai avem în construcţie trei centre multifuncţionale (cu caracter educaţional şi social) în cartiere mărginaşe. Acestea sunt investiţii cu fonduri europene aflate în derulare şi mai avem şi investiţii mari cu fonduri de la bugetul local, cum ar fi modernizarea bulevardului Cetăţii, construcţia pasajului rutier Solventul, noul campus şcolar Lenau şi altele.

Reporter:Ce investitii de tip smart implementaţi?

Dominic Fritz: Investiţiile smart sunt proiecte de investiţii generale cu componente digitale, proiecte de transformare digitală a oraşului (prin senzori, prin sistemul de trafic management, prin aplicaţiile pe care le implementează operatorii de servicii publice din subordinea primăriei etc.) şi proiecte de digitalizare a administraţiei publice. În acest sens, avem în implementare cu fonduri europene proiectul "Simplificarea procesului participativ şi decizional în relaţia cu cetăţenii prin digitalizarea integrată şi eficientizarea administraţiei publice la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara", cu o valoare de 3,8 milioane de lei.

Totodată, cele mai multe dintre proiectele noastre au o componentă digitală. De exemplu, Traseul Memorial al Revoluţiei include senzori pentru detectarea fluxurilor pietonale la punctele de interes, o aplicaţie şi integrarea mai multor situri simbolice pentru evenimentele din decembrie 1989 într-o experienţă de realitate virtuală şi realitate augumentată. Vom moderniza, de asemenea, un sfert din staţiile de transport public din oraş, respectiv 34, care vor avea panouri digitale de informare (curse, timpi), afişaj publicitar şi alte facilităţi informatizate. O atenţie specială o acordăm programului de realizare a şcolilor smart. Proiectele de transformare digitală a oraşului vor avea la bază macheta digitală (Twin City), care va face interoperabile toate seturile de date pe care le generează Timişoara. Poziţiile vehiculelor de transport în comun sunt exemplu de date care ar putea fi folositoare pentru antreprenorii locali ce vor să dezvolte soluţii pe mobilitatea urbană. Dacă avem o companie din oraş sau cetăţeni care doresc să contribuie cu datele lor, precum şi cu locaţiile fiecărui punct de colectare pentru reciclabile, vom avea un standard pentru calitatea datelor.

Cu ajutorul proiectelor de digitalizare a instituţiei, în primul rând vom lua toată arhiva primăriei şi o vom transpune în format digital şi text-readable. Vom avea o aplicaţie a oraşului care să compileze toate evenimentele culturale, adiacentă unui mecanism digital de booking pentru spaţiile pentru evenimente. Cel mai important proiect va fi acela de digitalizare şi eficientizare a 30 de procese din primărie. Cele mai uzuale documente pe care le eliberează funcţionarii şi cele mai cerute servicii de către cetăţeni (precum eliberarea certificatelor de urbanism) va fi făcută de pe calculator. Vor exista formulare precompletate, un sistem simplu de obţinere a semnăturilor de la funcţionar până la primar, acolo unde e necesar şi nu va mai fi nevoie să fie plimbate hârtii dintr-o parte în cealaltă a clădirii sau dintr-o parte în cealaltă a oraşului.

Reporter:Ce surse de finanţare aveţi şi ce buget alocaţi în acest an pentru proiectele smart?

Dominic Fritz: Pentru proiectele mari, sursele de finanţare vor fi fondurile europene: PNRR, Fondurile Structurale pentru mobilitate şi şcolile smart, dar şi bugetul local şi fonduri proprii ale societăţilor din subordine pentru staţiile transportului public şi informatizarea serviciilor publice şi a primăriei. Fiecare dintre proiectele pe care le derulăm are şi câte o componentă smart, de pildă reabilităm integral o şcoală cu fonduri europene, iar proiectul conţine şi dotarea cu panouri solare sau dotarea cu table smart, reabilitarea liniilor de tramvai include şi dotarea staţiilor cu afisaj electronic, automate pentru carduri etc. Ne interesează ca tehnologiile şi aplicaţiile smart chiar să îmbunătăţească viaţa timişorenilor.

Reporter:Care este bugetul total de investiţii pentru acest an?

Dominic Fritz: De la an la an, avem bugete tot mai mari pentru investiţii, deoarece dorim să scădem, pe cât posibil, ponderea cheltuielilor de întreţinere şi să mărim procentul din buget alocat investiţiilor. Pe cât posibil, pentru că trebuie să asigurăm, în primul rând, salubrizarea în oraş şi toate celelalte servicii publice, inclusiv cele sociale, cele pentru educaţie şi sănătate.

Anul acesta avem un buget de 2,3 miliarde lei, din care alocăm pentru dezvoltare 53,8%, respectiv 1.265.709.670 lei. Avem 393 de milioane de lei alocaţi pentru investiţii cu fonduri de la bugetul local şi 872 de milioane de lei pentru programul de investiţii cu fonduri externe nermbursabile. Sursele de finanţare pentru dezvoltare sunt bugetul local - 45,2 %, fondurile europene - 42,6 %, bugetul de stat- 14,1 %, creditul BERD- 3,3 %, sursele proprii: 0,8 %.

Reporter:Care sunt domeniile prioritare de investiţtii?

Dominic Fritz: Domeniile proritare rămân aceleaşi, deoarece avem multe de schimbat în aceste sectoare: transporturi, educaţie, sănătate, servicii publice. Pe domenii de dezvoltare, bugetul este împărţit după cum urmează: transporturi - 55,1 %, învăţământ - 11,7 %, locuinţe, servicii şi dezvoltare publică - 10,3 %, sănătate - 9,8 %, cultură, recreere (sport, spaţii verzi) şi religie - 6,3 %, combustibili şi energie - 2,8 %, asigurări şi asistenţă socială - 2,5 %, autorităţi publice - 1 %, ordine publică - 0,3 %, protecţia mediului - 0,2 %.

Reporter:Care sunt cele mai mari lucrări de investiţii pe care le veţi scoate la licitaţie până la finalul anului?

Dominic Fritz: Cele mai mari lucrări de investiţii pe care le vom scoate la licitaţie pentru desemnarea executantului sunt cele care vor fi finanţate prin PNNR, în primul rând. Avem proiectul cu Traseul Revoluţiei, de 22 milioane de lei, avem trei şcoli care vor deveni şcoli verzi inteligente pentru care reabilităm un număr de nouă clădiri de şcoală, plus internet, cantină, sală de sport. Avem diferite finanţări dedicate unor proiecte pentru creşe, reabilitări de clădiri de şcoli, regenerare urbană pentru cel puţin două zone din oraş: "Modernizare spaţiu public - zona cuprinsă între bulevardul Cetăţii, strada Gheorghe Lazăr, Calea Circumvalaţiunii, Calea Torontalului - zone verzi, infrastructura rutieră, utilităţi publice" şi "Regenerare urbană -Zona Piaţa Mocioni", "Coridorul de mobilitate Magistrala Verde, lucrări de eficientizare energetică şi reabilitări de clădiri pentru unităţi de învăţământ şi spitale, drumuri şi multe altele. Toate vor putea fi accesate pe SEAP şi aşteptăm să intre în competiţie cât mai multe firme la licitaţii, care să execute lucrări de calitate.

Reporter:Ce strategie de dezvoltare aveţi pe termen scurt, mediu şi lung?

Dominic Fritz: Pe termen scurt, mediu şi lung vrem să accesăm cât mai multe surse de finanţare posibil, astfel încât să ne atingem obiectivele din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Polului de Creştere Timişoara şi ne concentrăm acum pe PNRR şi pe următorul exerciţiu financiar finanţat din fonduri structurale.

Reporter:Mulţumesc!

(Interviu preluat din Revista BURSA Construcţiilor)