Bundestagul i-a retras încrederea cancelarului Olaf Scholz; Germania se pregăteşte de alegeri anticipate

Germania va avea, în 23 februarie 2025, alegeri parlamentare anticipate, după ce ieri cancelarul Olaf Scholz a pierdut votul de încredere cerut Bundestagului. În urma unei dezbateri aprinse, parlamentarii germani au decis cu 394 de voturi împotrivă, 207 voturi pentru şi 116 abţineri, să nu mai acorde încredere guvernului Scholz,ceea ce marchează un moment istoric în politica germană, fiind prima dată în aproape 20 de ani când un cancelar pierde un astfel de vot. Procedura votului a fost una tensionată. Deputaţii au fost chemaţi să-şi exprime poziţia folosind trei tipuri de cartonaşe: albastru pentru "da", roşu pentru "nu" şi alb pentru "abţinere". Olaf Scholz însuşi a votat, alegând simbolic cartonaşul albastru, semnalizând că îşi oferă propria încredere. După citirea rezultatului votului, preşedintele Bundestagului, Barbel Bas a încheiat şedinţa declarând: "Am ajuns la finalul ordinii de zi - şi al coaliţiei semafor."

În cadrul dezbaterilor premergătoare votului, într-un discurs dur Olaf Scholz i-a criticat pe foştii parteneri de coaliţie, în special FDP-ul condus de Christian Lindner, acuzându-i de "lipsă de maturitate morală" şi de "sabotaj". Potrivit cotidianelor germane Stern, Berliner Zitung şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, acest vot de încredere nu a fost o surpriză, ci parte a unei strategii calculate a cancelarului de a provoca alegeri anticipate, pe fondul destrămării coaliţiei "semafor" (SPD, Verzii şi FDP).

În schimb, Sahra Wagenknecht, lidera noii formaţiuni BSW (Bundnis Sahra Wagenknecht), a acuzat coaliţia de "deteriorarea vizibilă a nivelului de trai" şi a pus la îndoială promisiunile partidelor de a aduce schimbări pozitive după alegeri. Pe de altă parte, Alexander Dobrindt, liderul CSU, a încheiat cu un mesaj tăios către cancelarul Scholz: "Mergeţi cu Dumnezeu, dar plecaţi!".

O altă intervenţie dură a fost aceea a deputatei AfD Christina Baum, care a spus că îi acordă încrederea cancelarului Olaf Scholz pentru că acesta a prevenit escaladarea războiului din Ucraina, lucru pe care în opinia sa nu l-a făcut liderul opoziţiei, Friedrich Merz, care a declarat că va livra rachete Taurus către Ucraina. Chrsitina Baum a afirma că o astfel de decizie privind rachetele Taurus ar transforma Germania într-un "duşman direct al Rusiei".

În urma votului de ieri, Scholz a prezentat decizia Bundestagului preşedintelul Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care are la dispoziţie 21 de zile pentru a decide dacă va dizolva Parlamentul şi va solicita organizarea de noi alegeri parlamentare în termen de 60 de zile.

Până la finalizarea acestora şi la învestirea noului guvern, Germania va fi administrată de un guvern interimar condus de Olaf Scholz, dar cu puteri limitate. Aceasta înseamnă că marile decizii economice şi politice vor fi, cel mai probabil, amânate.

Observatorii politici se întreabă dacă se va putea forma o nouă coaliţie viabilă după alegeri, având în vedere tensiunile actuale dintre partidele politice. Mai ales că, potrivit surselor citate, ieri în Bundestag a avut loc un dialog neaşteptat între Gregor Gysi, reprezentant al partidului Die Linke, şi Friedrich Merz, liderul CDU, ceea ce ar putea sugera noi combinaţii politice după alegerile din 23 februarie.

Această criză politică subliniază profunzimea provocărilor cu care se confruntă Germania. În timp ce Bundestagul se pregăteşte pentru o tranziţie dificilă, rămâne de văzut dacă viitorul guvern va putea adresa problemele complexe ale economiei, ale politicii externe şi ale încrederii publicului în democraţie. Alegerile din februarie vor fi esenţiale nu doar pentru Germania, ci şi pentru stabilitatea Europei.