Bursa cerealelor, în ritm de melc

Constituirea bazelor legale şi instituţionale pentru o bursă adevărată a cerealelor avansează în ritm de melc, deşi guvernanţii se bat cu pumnii în piept că vor să diminueze evaziunea fiscală din domeniu. Bursa cerealelor presupune să avem depozite de cereale certificate şi acreditate, un sistem de tranzacţionare şi garantare a certificatelor de depozit şi un administrator pentru organizarea şi gestionarea regimului de evidenţă a certificatelor de depozit pe baza unui Registru special.

Surse din Ministerul Agriculturii ne-au spus că specialiştii abia s-au apucat să discute despre criteriile de eligibilitate a administratorului şi că avem doar 1200 de depozite certificate.

Sursele noastre afirmă: "Ministrul Agriculturii Daniel Constantin are meritul că a făcut diligenţele pentru cadrul legal necesar. Însă merge greu cu implementarea şi normele de aplicare. În piaţă, nici multinaţionalele nu au interes să existe tranzacţii transparente. Deocamdată, din toată construcţia instituţională există doar depozitele de cereale acreditate".

Însă voci din piaţă susţin că cele 1.200 de depozite înregistrate la Ministerul Agriculturii au pe hârtie o capacitate de 18 milioane tone, care este, în realitate, de 8-9 milioane tone. "Depozitele sunt insuficiente, în condiţiile în care avem o producţie medie anuală de 7 milioane tone grâu, 11 milioane tone porumb, 1,8 milioane tone floarea soarelui, 1 milion tone rapiţă, 200.000 tone soia, 700.000 tone orzoaică şi în jur de 700.000 tone orz", comentează surse apropiate situaţiei.

În piaţă, un termen optimist pentru finalizarea bursei cerealelor este peste un an-un an şi jumătate, deşi există unii care speră ca tranzacţionarea certificatelor de depozit să fie posibilă de la finalul acestui an, chiar dacă nu există toate instrumentele de garantare.

Depozitarii cerealelor ar trebui să constituie un fond de garantare, iar de verificarea în teren a calităţii şi cantităţii mărfurilor trebuie să se ocupe o instituţie specializată.

Tranzacţionarea cerealelor în mediu bursier, transparent, reprezintă o soluţie de finanţare pentru fermieri. În prezent, circa jumătate din piaţa cerealelor este "la negru", susţin sursele noastre, care afirmă că situaţia nu deranjează multinaţionalele, care sunt mai mult decât bucuroase să câştige bine la operaţiuni de import-export.

În mod normal, un fermier mare îşi tranzacţionează circa o treime din marfă prin intermediul certificatelor de depozit, încă o treime prin instrumente derivate şi restul pe piaţa spot. În ţara noastră, nu avem decât piaţă spot, cu posibilităţi reduse de depozitare în condiţii avantajoase.

Tranzacţionarea bursieră a cerealelor înseamnă creşterea în lichiditate a pieţei, fiscalizarea tranzacţiilor, preţ echitabil pentru producătorii agricoli, oferirea unor instrumente variate, prin care producătorii şi procesatorii pot fructifica tendinţele pieţei, dar şi a unor instrumente de protecţie a fermierilor împotriva riscurilor.

Administratorul Registrului unic al certificatelor de depozit este un arbitru cu rol cheie în garantarea unui mediu de tranzacţionare predictibil şi stabil. Noul sistem la care aspiră şi autorităţile noastre va conduce la dezvoltarea unor instrumente de creditare.