Bursa de la Corabia începe tranzacţionarea forward din toamnă

Bursa de cereale din oraşul Corabia, judeţul Olt, va începe să tranzacţioneze din toamna acestui an, potrivit domnului Gabriel Purice, preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM). Tranzacţionarea se va face, cel mai probabil, în sistem forward. Acest tip de contract reprezintă o treaptă intermediară între contractul spot şi cel futures, în sensul că apare condiţia de livrare a mărfii la o dată stabilită şi plata la scadenţă.

Printr-un astfel de contract, cumpărătorul este asigurat că, la un anumit moment, în viitor, va primi o anumită cantitate de produse contra unui preţ stabilit în momentul semnării contractului. Principalul avantaj al contractului forward îl constituie siguranţa preţului. Pe lângă aceasta, contractul forward trebuie să confere celor două părţi semnatare şi o siguranţă a schimbului "marfă contra bani". Dacă la scadenţă vânzătorul refuză să livreze produsele, atunci, odată cu marfa, cumpărătorul pierde şi preţul negociat cu mult timp înainte. La fel, dacă cumpărătorul refuză să plătească marfa la scadenţă, vânzătorul rămâne cu produsele nevândute şi trebuie să găsească alt cumpărător în alte condiţii de preţ.

Gabriel Purice ne-a spus că cea mai mare provocare pentru funcţionarea acestei burse de cereale este reprezentată de lipsa unui sistem de garantare a depozitelor de cereale. Acest lucru scade disponibilitatea fermierilor şi a producătorilor de a tranzacţiona pe o bursă de cereale şi favorizează vânzările directe către silozurile marilor traderi, ce monopolizează piaţa, a subliniat domnia sa.

• Fonduri europene pentru construcţia Bursei de la Corabia

Autorităţile locale din Corabia au accesat fonduri europene pentru a construi sediul administrativ al viitoarei burse de cereale. Bursa de la Corabia are, însă, nevoie de un spaţiu de depozitare a mărfii, respectiv silozuri pentru a depozitarea în bune condiţii a cerealelor. Daniela Lungu, şef Serviciu Dezvoltare Regională a Consiliului Judeţean Olt, ne-a spus că proiectul finanţat prin Programul Operaţional Regional va asigura doar infrastructura necesară creării Bursei de la Corabia, iar organizarea activităţii acesteia depinde de o companie creată ulterior, care va avea ca acţionari atât instituţii ale statului, cât şi alte companii private, iar sarcina procedurii de atribuire îi va reveni Bursei Române de Mărfuri.

Cu alte cuvinte, investiţia de 1,9 milioane de euro nu presupune şi construcţia de silozuri. Potrivit doamnei Daniela Lungu, există deja silozuri construite în regiune. Dacă proprietarii acestora le vor pune la dispoziţia Bursei de cereale, nu se ştie încă.

Preşedintele BRM ne-a precizat că Bursa de la Corabia va lucra cu silozurile agreate de Comisia Naţională de gradare a seminţelor de consum (CNGSC), însă atragerea producătorilor şi a femierilor va intra în atribuţiile autorităţilor locale. Conform comunicatelor remise de Consiliul Judeţean Olt, producătorii de cereale vor fi invitaţi la negocieri abia după finalizarea construcţiei. Primarul oraşului Corabia, Iulică Oane, ne-a spus că, în prezent, există patru firme care deţin silozuri în acest oraş. Două dintre acestea sunt mari traderi despre care surse din piaţă ne-au precizat că nu sunt interesate să tranzacţioneze pe această bursă (contractările se fac centralizat pe platforme internaţionale).

Pe lângă spaţiile de depozitare, o bursă de cereale are nevoie de specialişti în gradare şi, evident, norme de gradare coroborate cu cele internaţionale. Gradarea trebuie să asigure fungibilitatea mărfii şi este o condiţie pentru constituirea oricărei burse. Tranzacţiile pot fi făcute pe orice platformă, inclusiv online, pentru că bursa asigură existenţa unui contract.

• Bursa va avea un caracter regional

Reprezentanţii BRM ne-au confirmat că tranzacţionarea la Corabia va începe chiar din această toamnă. În acest sens, BRM împreună cu Ministerul Agriculturii şi CNGSC vor pune la dispoziţie expertiza de tranzacţionare, emiterea cotaţiilor şi a certificatelor de gradare.

Potrivit acestora, bursa va avea un caracter regional şi va încerca să încorporeze tranzacţii ale producătorilor de cereale din zona Muntenia- Sud, respectiv Teleorman, Giurgiu, Olt, Dolj. BRM a luat legătura şi cu bursele din Sofia (Bulgaria), Budapesta (Ungaria) şi Viena ( Austria) în vederea realizării unui proiect comun de investiţii de-a lungul Dunării. Gabriel Purice ne-a mai spus că bulgarii s-au arătat interesaţi să vină să tranzacţioneze pe bursa de la Corabia.

BRM militează pentru diminuarea evaziunii fiscale din piaţa cerealor şi pentru reducerea monopolului marilor traderi. Bursa de Mărfuri doreşte să mai deschidă astfel de burse regionale şi în Muntenia de Est şi Transilvania, dar acest lucru depinde şi de succesul de la Corabia. Planurile de viitor ale instituţiei includ şi construcţia unui siloz cu finanţare europeană, în următori ani, pentru bursa de la Corabia.

Conform lui Dan Oltean, purtătorul de cuvânt al primăriei din Corabia, există cereri pentru construirea mai multor silozuri în zona portului din Corabia, care ar fi facilitate de transportul mărfurilor pe Dunăre, mult mai ieftin în comparaţie cu alternativele rutiere şi feroviare.