Bursele americane, la record maxim după violenţele din SUA

Pieţele acţiunilor din SUA au atins noi niveluri maxime record ieri, după o zi agitată de revoltele din Washington DC, care s-a încheiat în cele din urmă cu validarea oficială a victoriei democratului Joe Biden în alegerile prezidenţiale care au avut loc în 3 noiembrie 2020. Avansul burselor a fost generat de speranţele legate de viitorul economiei americane, care va beneficia de stimulente.

Indicele bursier Dow Jones Industrial Average a urcat cu 1,1% la ora locală 10.19, S&P 500 - cu 1,6%, iar Nasdaq Composite - cu 2,3%. Aproape 80% din companiile din alcătuirea indicelui S&P 500 au crescut în prima parte a zilei de ieri, cele mai importante câştiguri fiind înregistrate de sectorul tehnologic şi cel financiar. Spre exemplu, titlurile celui mai mare grup bancar american, JPMorgan Chase & Co., au urcat cu peste 3%, cele ale producătorului de maşini electrice Tesla Inc. - cu aproape 6%.

Tot ieri, randamentul titlurilor de trezorerie cu maturitatea la 10 ani a urcat cu patru puncte de bază, la 1,08%.

"Pieţele - pe bună dreptate, în opinia noastră - văd guvernul SUA ca un set de instituţii stabile, chiar dacă lucrurile se prezintă ocazional în altă formă", spune, conform Bloomberg, Nick Colas, cofondator al DataTrek Research, adăugând: "Viitorul economic al ţării, care va ieşi din pandemie, rămâne promiţător".

La rândul său, fondatorul Vital Knowledge Media, Adam Crisafulli, afirmă citat de Forbes: "Evenimentele de miercuri, de la Washington, domină mass-media în mod justificat, dar în ultimele două săptămâni, investitorii au încetat să se mai îndoiască de tranziţia prezidenţială şi sunt foarte concentraţi asupra implicaţiilor controlului democratic al Camerei, Senatului şi Casei Albe, mai precis asupra aspectelor legate de evoluţia randamentelor şi a dobânzilor".

Potrivit băncii de investiţii Goldman Sachs, democraţii vor adopta un pachet de stimulente fiscale de 750 de miliarde de dolari în primul trimestru din 2021. Anterior, banca anticipa stimulente de 600 de miliarde de dolari.

În timp ce îşi făcea campanie electorală în Georgia, statul care a decis soarta alegerilor americane, Biden a promis că vor fi lansate imediat cecuri de stimulare de 2.000 de dolari, dacă democraţii vor câştiga.

• Dolarul, speriat de situaţia din SUA

Moneda americană, dolarul, a atins miercuri, în ziua revoltelor din Washington, cel mai slab nivel de după luna aprilie 2018, raportat la euro. După creşterile constante înregistrate în zilele precedente, un euro a ajuns miercuri la 1,2349 dolari, în condiţiile în care înfrângerea lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA era contestată în stradă, în mod violent. În plus, posibilitatea ca Partidul Democrat să controleze Senatul după alegerile din Georgia a crescut incertitudinea politică în cea mai mare economie a lumii.

Ieri însă, la ora locală 10.42, un euro era cotat la 1,2267 dolari, mai puţin cu 0,5% faţă de ziua anterioară, conform datelor Bloomberg.

În opinia analiştilor, deşi euro s-a apreciat recent, datele privind economia uniunii monetare arată că aceasta se va confrunta cu dificultăţi în lunile următoare. Indicele Composite Purchasing Managers (PMI) pentru zona euro, care măsoară activitatea din industrie şi sectorul serviciilor, a urcat la 49,1 puncte în decembrie 2020, de la 45,3 de puncte în noiembrie, dar sub estimarea preliminară de 49,8 puncte, conform datelor Markit.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar mai mic de 50 - o scădere. Potrivit Markit, economia zonei euro a avut un început slab de an, ceea ce ar putea să se reflecte asupra cursului de schimb al monedei euro.

• Liderii lumii, şocaţi de evenimentele din Washington

Liderii internaţionali şi-au exprimat uimirea şi au condamnat scenele fără precedent care s-au produs miercuri la Capitol Hill, în manifestaţia pro-Trump.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat pe Twitter: "Scene ruşinoase în Congresul SUA. Statele Unite reprezintă democraţia din întreaga lume, iar acum este vital să existe un transfer paşnic şi ordonat al puterii".

La rândul său, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a scris pe Twitter: "Cred în forţa instituţiilor SUA şi a democraţiei. Tranziţia paşnică a puterii este esenţială. Joe Biden a câştigat alegerile".

Totodată, şef NATO, Jens Stoltenberg, a declarat: "Rezultatul acestor alegeri democratice trebuie respectat".

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat: "Am văzut cu toţii, ieri seară (n.r. miercuri), imaginile tulburătoare ale asaltului Congresului SUA, iar aceste imagini m-au înfuriat şi, de asemenea, m-au întristat. O regulă de bază a democraţiei este că după alegeri există câştigători şi învinşi. Ambii au rolul lor de jucat, cu decenţă şi responsabilitate, astfel încât democraţia însăşi să rămână câştigătoare. Regret foarte mult că preşedintele Trump nu şi-a recunoscut înfrângerea nici în noiembrie, nici ieri. Au existat îndoieli cu privire la rezultatul alegerilor şi au creat atmosfera care a făcut posibile evenimentele de aseară".

Şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a declarat că imaginile din SUA au fost şocante, însă democraţia va triumfa. Domnia sa a spus: "Scenele de miercuri sunt rezultatul minciunilor, al diviziunii şi dispreţului faţă de democraţie, al urii şi al incitării - chiar şi de la cel mai înalt nivel. Acesta este un moment istoric de cotitură pentru Statele Unite şi un atac asupra democraţiei, în general. Totuşi, sunt sigur: democraţia americană este mai puternică decât această ură. Instituţiile democraţiei sunt mai puternice decât minciuna şi incitarea".

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a numit revoltele de miercuri "un atac grav împotriva democraţiei", iar Organizaţia Statelor Americane a condamnat revolta, precizând: "Exerciţiul de forţă şi vandalismul împotriva instituţiilor constituie un atac serios împotriva funcţionării democratice. Solicităm revenirea la atât de necesara raţionalitate".

Ministerul de Externe din Turcia a lansat o declaraţie care spune: "Invităm toate părţile din SUA la cumpătare şi bun simţ. Credem că SUA vor depăşi cu maturitate această criză politică internă".

Premierul canadian Justin Trudeau a scris pe Twitter că ai săi concetăţeni sunt "profund deranjaţi şi întristaţi de atacul împotriva democraţiei din Statele Unite". Oficialul canadian a continuat: "Violenţa nu va reuşi niciodată să fie mai puternică decât voinţa oamenilor. Democraţia în SUA trebuie menţinută - şi aşa va fi".

Ministrul irlandez al Afacerilor Externe, Simon Coveney, a condamnat dur incitarea la revolte violente, din partea lui Trump, afirmând: "Scene şocante şi profund triste în Washington DC - trebuie să numim acest lucru aşa cum este: un atac deliberat asupra democraţiei de către un preşedinte în exerciţiu şi susţinătorii săi, încercând să dea peste cap alegerile libere şi corecte! Lumea se uită! Sperăm la restabilirea calmului".

Prim-ministrul conservator australian, Scott Morrison, a catalogat evenimentele drept "foarte îngrijorătoare", spunând: "Condamnăm aceste acte de violenţă şi aşteptăm cu nerăbdare un transfer paşnic al guvernului către noua administraţie aleasă, în marea tradiţie democratică americană".

Totodată, fostul prim-ministru al Noii Zeelande, Helen Clark, a postat pe Twitter următorul mesaj: "Niciodată, în imaginaţia cea mai sălbatică, nimeni nu şi-ar fi putut imagina evenimentele periculoase care implică violenţa care se desfăşoară astăzi (n.r. miercuri) în Washington DC".