BURSELE LUMII Băncile centrale încep să piardă din încrederea pieţelor

Bursele din Europa au încheiat cu scăderi puternice şedinţa de tranzacţionare de ieri, traderii reacţionând la multiplele decizii de majorare a dobânzilor operate de băncile centrale şi semnalele privind întărirea şi mai agresivă a politicilor monetare. Pieţele bursiere au început practic să includă în preţuri o posibilă recesiune în Statele Unite şi Europa, în timp ce traderii din pieţele de obligaţiuni au vândut agresiv titluri ieri, evoluţiile yield-urilor indicând pierderea încrederii în băncile centrale în condiţiile în care niciun bancher central din Europa (cu excepţia UK) şi SUA nu recunoaşte riscurile de recesiune.

Datele economice publicate în Europa şi Statele Unite au continuat să semnaleze însă această încetinire a economiilor vestice, în timp ce economia chineză a continuat să fie sub presiunea unor lockdown-uri locale în anumite oraşe cheie din China. De asemenea, pieţele de mărfuri au scăzut pe fondul semnalelor Fed de majorare agresivă a dobânzilor, preţul futures al petrolului american WTI (West Texas Intermediate) scăzând cu 2,2% la ora 17:00, ora României, în timp ce preţul cuprului (proxy pentru ciclul de afaceri) înregistra o scădere de 2,4% la aceeaşi oră.

• Deutsche Börse

- Indicele DAX, index-ul principal al Bursei de la Frankfurt, înregistra ieri, la ora 17:00, un declin de peste 3%, în condiţiile în care pieţele europene au fost lovite în primă fază de decizia neaşteptată a Băncii Naţionale din Elveţia (SNB) care a majorat ieri dobânda-cheie cu 50 de puncte de bază la -0,25%. SNB era anticipată să păstreze dobânda nemodificată.

- Pe lângă majorarea dobânzii, banca centrală elveţiană a anunţat că va începe să vândă din portofoliul său de acţiuni care recent avea o valoare de 177 miliarde de dolari. Portofoliul SNB de acţiuni include şi multiple companii din sectorul de tehnologie american (acţiuni din grupul FAANG de exemplu). Indicele bursei elveţiene scădea cu 3% la ora 17:15, ora României.

- Preţurile de consum din Italia au crescut în linie cu aşteptările în luna mai, cu 0,9% în ritm lunar pe metolodogia UE. În ritm anual, inflaţia din Italia a atins o rată anuală de 7,3%.

- Yield-ul bondurilor italiene pe scadenţa 10 ani a scăzut ieri la 3,94%, după ce la mijlocul săptămânii urcaseră la 4,28%, un nivel considerat nesustenabil de bancherii de la BCE în condiţiile în care spread-ul dintre titlurile germane pe 10 ani şi cele italiene atinseseră un nivel de 2,4%.

- Potrivit Bloomberg, mecanismul de evitare a "fragmentării" zonei euro urmează să fie pus la punct în următoarea perioadă, iar acesta va permite vânzarea de alte active din portofoliul BCE pentru a permite achiziţia titlurilor de stat ale ţărilor cu probleme. În răspuns la ştirea Bloomberg, spread-ul dintre bondurile italiene pe 10 ani şi cele germane pe 10 ani (BTP) s-a comprimat la 2,05%, însă asta şi datorită creşterii extreme a bundurilor germane care au atins ieri un nivel de 1,91% după ce au început ziua la 1,6%.

- Membrii consiliului guvernatorilor BCE au semnalat ca ţintă acceptabilă pentru BTP nivelul de 150 de puncte de bază (1,5%).

- Totodată, Banca Angliei (BOE) a majorat ieri dobânzile cu 25 de puncte de bază, ducând dobânda-cheie la 1,25%. Banca centrală a semnalat de asemenea o majorare de 50 de puncte de bază la şedinţa următoare. Lira sterlină a continuat să se deprecieze în raport cu majoritatea monedelor importante din lume (dolari, franc elveţian, euro).

• New York Stock Exchange

- Pieţele bursiere americane au fost în zona roşie încă din sesiunea europeană, iar Russell 2000, Dow Jones şi S&P 500 au marcat noi minime anuale, Dow trecând sub nivelul de 30.000 de puncte şi S&P 500 sub 3.700 de puncte. S&P 500 a intrat în debutul săptămânii în bear market, adică a înregistrat un declin de 20% sau mai mare faţă de maximul istoric de 4.818 puncte din începutul anului. Zona cripto însă a fost surprinzător de rezilientă ieri, crescând relativ puternic după carnagiul din ultima săptămână (de notat că zona cripto a fost un "leading indicator" în ultima perioadă), în timp ce dolarul a marcat ieri a doua sesiune de scădere consecutivă.

- Fed a majorat miercuri dobânzile cu 0,75% după ce a dat pe surse informaţia către Wall Street Journal şi CNBC în debutul săptămânii. Preşedintele Fed Jerome Powell a semnalat creşterea anticipaţiilor inflaţioniste (University of Michigan Survey of Consumer Expectations) şi raportul de vinerea trecută privind dinamica inflaţiei în luna mai pentru accelerarea ritmului de întărire a politicii monetare.

- Powell a semnalat pentru iulie o creştere de 0,5% sau de 0,75% a dobânzilor ca fiind probabilă, chiar dacă a spus că o creştere de 0,75% nu va fi una comună de aici încolo. Totodată, Powell a spus că consumatorul american şi economia SUA rămân la niveluri solide, în ciuda faptului că Atlanta Fed şi-a actualizat miercuri creşterea PIB SUA pentru trimestrul al doilea la 0,0% de la 0,8% în data de 8 iunie.

- Potrivit Bloomberg, care citează analişti ai băncii JP Morgan, S&P 500 a ajuns să includă în preţuri o probabilitate de 85% ca economia americană să intre în recesiune pe fondul unei noi "greşeli de politică a Fed". De notat totuşi că piaţa americană este "oversold" şi ar putea marca un raliu în următoarea perioadă, mai ales după expirarea de astăzi a unor contracte de peste 3,2 trilioane de dolari din piaţa de opţiuni.

- Fed a publicat noi estimări privind direcţia dobânzii-cheie (dot plot) în anii următori: la final de 2022 - 3,4%, la final de 2023 - 3,8% şi 3,4% la final de 2024. Totodată, Fed estimează că inflaţia va scădea la 5,2% la final de 2022, cu o creştere mică a şomajului la doar 4,1% şi o creştere în continuare pozitivă a PIB pe întreg orizontul de prognoză. Scenariul Fed este comentat în presa internaţională ca fiind nerealist - Fed nu a realizat niciodată o scădere masivă a inflaţiei, cuplată cu o creştere aşa de mare a şomajului fără să declanşeze o recesiune. Fed rămâne practic în continuare în urma inflaţiei.

- Dobânda la titlurile de trezorerie pe 10 ani a înregistrat o volatilitate extremă ieri, urcând la 3,49% la începutul şedinţei americane de tranzacţionare, doar să scadă la 3,37% la o oră distanţă. Majorarea rapidă a dobânzilor din pieţe a provocat temeri şi mai mari de recesiune. Dacă piaţa de obligaţiuni din SUA va continua să se vândă agresiv cel mai probabil pieţele de acţiuni vor rămâne sub presiune.

• Tokyo Stock Exchange

- Bursele din Asia s-au înscris ieri în mare parte pe un curs negativ ieri, în condiţiile în care redeschiderea Chinei este încă nefinalizată având în vedere faptul că cazurile de Covid au reînceput să apară în anumite oraşe, în special în Beijing. Indicele Hang Seng al bursei din Hong Kong a scăzut cu 2,17% ieri, în timp ce indicele bursei de la Tokyo, Nikkei 225, a urcat cu 0,4%. Indicele bursei australiene a încheiat ziua fără nicio modificare procentuală, în timp ce indicele principal al bursei de la Shangai a scăzut cu 0,6%.

- Yen-ul japonez a înregistrat ieri a doua sesiune de apreciere în raport cu dolarul după 8 sesiuni consecutive de depreciere masivă. Banca Japoniei (BOJ) are astăzi programată o nouă şedinţă de politică monetară, iar banca centrală este aşteptată să păstreze politica monetară ultra-acomodativă. BOJ ţinteşte un yield maxim de 0,25% pentru titlurile emise de guvernul japonez, prag apărat puternic în ultimele sesiune în condiţiile în care traderii au intrat short în piaţă împingând în anumite momente yield-ul peste 0,25%. Deprecierea continuă a yen-ului în cazul în care BOJ nu va ajusta ţinta va însemna însă că Japonia va importa mai multă inflaţie. De notat totuşi că presiunile inflaţioniste în Japonia sunt temperate.