Sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil începând cu anul 2019, înregistrând o pierdere estimată de 680 milioane lei în anul 2019 şi de aproximativ 3,4 miliarde lei în 2020, arată o scrisoare transmisă Ministerului Finanţelor de către Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, document consultat de HotNews.ro. În plus, numărul de bănci care ar rămâne profitabile ar fi de patru până în anul 2019 (toate de importantă sistemică), respectiv două până la finele anului 2020. În scenariul sever, ajustat cu includerea "taxei de lăcomie", nicio bancă nu ar mai avea capacitatea de a genera profit în orizontul de analiză, arată documentul.
Scrisoarea notează: "Pe datele valabile pentru octombrie 2018, «taxa pe lăcomie» aplicabilă întregului sector bancar s-ar cifra la aproximativ 3,4 miliarde lei (dintre care aproximativ 3 miliarde de lei ar afecta instituţiile de credit, persoane juridice române).
Având în vedere că această taxă ar urma se aplice începând din anul 2019, pentru estimarea unui impact direct, de primă rundă, asupra profitabilităţii şi solvabilităţii instituţiilor de credit persoane juridice române, s-a pornit de la rezultatele aferente ultimilor doi ani din cadrul exerciţiilor de testare la stres (exerciţiu care acoperă orizontul de timp ianuarie 2018 - decembrie 2020).
Exerciţiul de testare la stres s-a realizat luând în calcul două scenarii macroeconomice de severitate diferită (de bază şi advers). Pentru captarea efectului suplimentar dat de impunerea «taxei pe lăcomie», au fost ajustate rezultatele financiare estimate pentru anii 2019 şi 2020, după cum urmează:
- baza de calcul a taxei propuse rămâne constantă in anii 2019 şi 2020 la valoarea activelor financiare din octombrie 2018;
- rezultatul financiar net al băncilor în anii 2019 şi 2020 conform scenariilor de testare la stres s-ar diminua cu: (i) 84% din valoarea «taxei pe lăcomie», dacă prezintă profit net, (ii) respectiv cu valoarea totală a taxei pe lăcomie dacă prezintă pierdere.
La nivel individual, aplicarea «taxei pe lăcomie» ar conduce la erodarea ratei de solvabilitate totale sub nivelul cerinţelor globale de capital în cazul a 9 bănci (din care una de importanţă sistemică) în anul 2019, respectiv a 14 bănci în 2020 (din care una de importanţă sistemică) conforrn scenariului de bază În cadrul scenariului advers, 20 bănci în anul 2019 (din care 8 de importanţă sistemică), respectiv 23 bănci în anul 2020 (din care 8 de importanţă sistemică) nu ar deţine fonduri proprii suficiente pentru acoperirea integrală a cerinţelor globale de capital, necesitând aport de capital suplimentar. Deficitul de capital se ridică la 747 milioane lei în anul 2019, respectiv 1,8 miliarde lei în 2020 în cadrul scenariului de bază. Deficitul de capital se ridică la 6 miliarde lei în anul 2019, respectiv 12,7 miIiarde lei în anul 2020 în cadrul scenariului advers".
BNR mai arată că profiturile nete estimate în cadrul exerciţiului de testare la stres pentru anii 2019 şi 2020 s-ar înrăutăţi semnificativ atât în cazul scenariului de bază, cât şi al celui advers. Mai mult, în anul 2020, sub ipoteza aplicării "taxei pe lăcomie", rezultatele din scenariul de bază devin mai severe decât cele înregistrate in cadrul scenariului advers.
"Conform scenariului de bază, sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil începând cu anul instituirii taxei (anul 2019), înregistrând o pierdere estimată de 680 milioane lei anul 2019 şi de aproximativ 3,4 miliarde lei în anul 2020. Rezultatele financiare estimate în baza ipotezei introducerii «taxei pe lăcomie» în forma propusă actuală sunt radical diferite în raport cu cele estimate în cadrul exerciţiului de testare la stres recent derulat, unde sectorul bancar românesc este profitabil pe orizontul de timp 2019-2020 (cu un profit de aproximativ 2,2 miliarde de lei în anul 2019, respectiv un profit de aproximativ 1,6 miIiarde de lei in anul 2020).
Sub scenariul advers, sectorul bancar românesc va înregistra o pierdere la nivel agregat de aproximativ 9,7 miliarde de lei în anul 2019, respectiv de aproximativ 7,8 miliarde de lei în anul 2020. Astfel, pierderile estimate în cadrul exerciţiului de testare la stres (de aproximativ 4 miliarde în anul 2019, respectiv 2,3 miliarde de lei în anul 2020) sunt acutizate în baza ipotezei introduceril «taxei pe lăcomie» în forma propusă.
Conform scenariului de bază ajustat cu includerea taxei pe lăcomie, numărul de bănci care ar rămâne profitabile ar fi de 4 până în anul 2019 (toate de importantă sistemică), respectiv două până la finele anului 2020. În scenariul advers ajustat cu includerea taxei de lăcomie, nicio bancă nu ar mai avea capacitatea de a genera profit în orizontul de analiză".
La nivel individual, implementarea "taxei pe lăcomie" ar conduce la erodarea ratei de solvabilitate sub nivelul cerinţelor globale de capital în cazul a 14 bănci în anul 2019 (din care două de importanţă sistermică), respectiv a 25 bănci în anul 2020 (din care 8 de importanţă sistemică) în scenariul de bază. În acest caz, deficitul cumulat de capital se ridică la 2,1 miliarde de lei în anul 2019, respectiv la 14,3 miliarde lei în anul 2020, potrivit BNR.
Conform scenariului advers, 24 de bănci în anul 2019 (din care 8 de importanţă sistemică), respectiv 27 bănci in anul 2020 (cuprinzând toate băncile sistemice) nu ar deţine fonduri proprii suficiente pentru acoperirea integrală a cerinţelor globale de capital, necesitând aport de capital suplimentar, conform documentului, care adaugă: "În acest caz, deficitul cumulat de capital se ridică la 17,9 miliarde de lei în anul 2019, respectiv la 38,2 miliarde lei în anul 2020. Profiturile nete estimate în cadrul exerciţiului de testare la stres pentru anii 2019 şi 2020 s-ar înrăutăţi semniticativ atât in cazul scenariului de bază, cât şi al celui advers. Mai mult, pe întreg orizontul de analiză, sub ipoteza aplicării «taxei pe lăcomie», rezultatele din scenariul de bază devin mai severe decât cele înregistrate în cadrul scenariului advers din exerciţiul de testare la stres".
Conform scenariului de bază, sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil începând cu anul instituirii taxei (anul 2019), înregistrând o pierdere estimată de aproximativ 9,4 miIiarde lei în anul 2019 şi de aproximativ 19,1 miliarde lei în anul 2020. Rezultatele financiare estimate în baza ipotezei introducerii "taxei pe lăcomie" în forma propusă actuală sunt radical diferite în raport cu cele estimate în cadrul exerciţiului de testare la stres recent derulat, unde sectorul bancar românesc este profitabil pe orizontul de timp 2019-2020 (cu un profit de aproximativ 2,2 miliarde de lei în anul 2019, respectiv un profit de aproximativ 1,6 miliarde de lei în anul 2020).
Sub scenariul advers, sectorul bancar românesc înregistrează o pierdere la nivel agregat de aproximativ 24,8 miliarde de lei in anul 2019, respectiv de aproximativ 22,8 miliarde de lei în anul 2020.
În primele zece luni ale anului 2018, profitul net obţinut de întregul sectorul bancar era de 6382,9 milioane lei, iar la nivelul instituţiilor de credit persoane juridice române era de 5659 milioane lei.
Valoarea anualizată a profitului net la sfârşitul anului 2018 ar atinge 7659,4 milioane lei la nivelul întregului sector bancar, respectiv 6790,8 milioane lei la nivelul instituţiilor de credit persoane juridice române.
În octombrie 2018, activele financiare ale sectorului bancar erau de 377.173,9 milioane lei, iar la nivelul instituţiilor de credit persoane juridice române, acestea erau de 335.301 milioane lei; aceste active reprezintă aproximativ 82% din totalul activelor bancare la valoare netă.
1. marius
(mesaj trimis de anonim în data de 07.01.2019, 02:21)
Chiar daca acest studiu pare sa fie facut pe forma initiala a propunerii este deosebit de util, deoarece ne arata cat de prosti, incompetenti sau sabotori sunt acesti guvernanti.
Cum poti sa propui niste masuri ale caror efecte nu esti in stare sa le intelegi? Sau o faci intentionat cu scopul de a distruge?
O asemenea guvernare s-ar putea sa adauge cateva procente la riscul de tara asociat Romaniei, chiar daca nu imediat.
De asemenea, cine plateste pagubele, adica pierderile investitorilor marcate in urma acestor taxe? Marele specialist in finante teodorovici, valcov, socol, vosganian, sau marii barbati de stat precum dragnea, tariceanu si altii de teapa lor?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2019, 15:27)
Vorbesti prostii.....care pierderi?
Sigurul pierdut se pare ca esti tu.....pierdut in spatiu...