Calea ferată din ţara noastră, interoperabilă doar pe hârtie

Interoperabilitatea sistemului feroviar din ţara noastră cu cel european s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei de guvern, de ieri. Hotărârea de Guvern, care a trecut de Consiliul Economic şi Social cu aviz pozitiv, dar cu amendamente, prevede pentru operatorii de transport feroviar din ţara noastră respectarea unor condiţii la nivel european, conform directivei europene 2016/797, ce este implementată prin noul act normativ. Linii ferate care să permită viteze de 250 km/h şi 200 km/h, linii diferenţiate pentru trans­portul de călători şi pentru cel de marfă, sisteme de comunicare a mecanicilor de locomotivă cu călătorii, sisteme luminoase de avarie, condiţii drastice de siguranţă pentru călători şi pentru bagajele acestora sunt doar o parte dintre normele incluse în hotărârea de guvern care a fost discutată de membrii Cabinetului Orban.

Modernizarea sistemului feroviar este şi dorinţa lucrătorilor din domeniu, care se confruntă zilnic cu degradarea căilor ferate şi cu lipsa acută a materialului rulant. Cu toate acestea, sindicatele din domeniu consideră că guvernul a pus carul înaintea boilor şi că directiva europeană privind interoperabilitatea sis­temelor feroviare trebuia să fie implementată ţinând cont de specificul local, de starea actuală a sistemului feroviar din ţara noastră.

Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR) a declarat pentru Ziarul BURSA: "Prin această directivă se doreşte un transport unic feroviar la nivel european. Din păcate, în ţara noastră, autorităţile nu au asigurat, înainte de implementarea directivei, condiţiile privind existenţa materialului rulant nou şi infrastructură la nivel european. Ne batem joc de sistemul feroviar autohton, este de noaptea minţii ce se întâmplă. Noi am solicitat, la implementarea directivei, să se aibă în vedere materialul rulant existent în ţara noastră şi infrastructura existentă şi cu obligaţia ca, până în anul 2023 - când va avea loc liberalizarea pieţei de transport feroviar de călători - să avem material rulant nou, prin intermediul fondurilor europene".

Liderul FSTFR a precizat că a solicitat Ministerului Transporturilor şi Autorităţii pentru Reformă Feroviară ca, înainte de începerea exerciţiului financiar multianual 2021-2027, să fie achiziţionate pentru operatorii de transport din ţara noastră 200 de automotoare noi şi 300 de rame electrice, prin intermediul cărora se va asigura pachetul minim social existent.

Rodrigo Maxim ne-a mai spus: "În această perioa­dă, trebuie modernizate coridoarele de transport pan-european şi ridicată viteza pe celelalte sectoare de transport. Noi nu vrem ca interoperabilitatea sistemului feroviar să rămână doar pe hârtie, în stadiul de science-fiction, ci ne dorim să o vedem implementată în realitate. Dar pentru acest lucru trebuie prevăzuţi foarte mulţi bani pentru investiţii".

Reprezentanţii mecanicilor de locomotivă susţin că sistemul feroviar din ţara noastră va fi interoperabil cu cel european abia peste 50 de ani, dacă guvernul nu va aloca fondurile necesare modernizării căii ferate şi achiziţionării de material rulant.

Iulian Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă din România(FMLR) a declarat pentru Ziarul BURSA: "În primul rând suntem în întârziere deoarece modernizarea culoarelor de transport feroviar pan-european trebuia să fie finalizată la finalul anului 2015, pe baza unei alte directive europene din anul 2008. Noi am ajuns deja în 2020 şi niciunul dintre aceste culoare care trece prin ţara noastră nu a fost finalizat şi nu a fost deschis, în întregime, circulaţiei feroviare. Problema nu este că nu sunt gata, dar unele, cum este coridorul 9, au abia acum în lucru studiul de fezabilitate, ceea ce este inadmisibil. În al doilea rând, autorităţile au pornit greşit, în trecut, programul de modernizare a căii ferate, stabilind o viteză de circulaţie maximă de 160 km/h. Trebuia să se implementeze ridicarea vitezei de circulaţie la 200 km/h. 160 km/h nu reprezintă un plus prea mare faţă de 140 km/h cât am avut noi în trecut. S-au băgat foarte mulţi bani europeni şi de la bugetul de stat în modernizări care au dus la o creştere cu doar 20 km/h a vitezei maxime de circulaţie pe calea ferată, faţă de ceea ce am avut".

Reprezentanţii lucrătorilor feroviari consideră că, dacă autorităţile din ţara noastră nu vor finanţa urgent infrastructura feroviară, riscăm ca, în anul 2023, când va avea loc liberalizarea pieţei de transport pe calea ferată, toate prestaţiile să fie executate de marile companii feroviare din Uniunea Europeană, iar operatorii autohtoni de transport feroviar să fie eliminaţi de pe piaţă.