Un bun punct de pornire în analiza politicii interne actuale este vizita preşedintelui Iohannis în Statele Unite, care se desfăşoară între 4 şi 10 iunie. Este importantă nu doar din perspectiva întăririi relaţiilor dintre România şi SUA, ci şi ca scor politic într-o viitoare campanie electorală.
Analiştii politici vor privi vizita drept o victorie a diplomaţiei româneşti, în contextul răcirii relaţiilor dintre SUA şi principalii săi aliaţi din Europa de Vest, practic o recalibrare a intereselor americane, cu estul Europei drept baza de operaţiuni. Este de aşteptat ca preşedintele Trump să reitereze importanţa relaţiei cu România, chiar dacă nu în tonul strategic al predecesorilor săi, amintind despre obligaţiile ţării noastre faţă de apărarea comună a Europei. Este la fel de probabil să auzim cum încrederea SUA este mai degrabă bazată pe ţări precum România sau Polonia şi mai puţin pe Germania, Franţa sau Marea Britanie. Bref, nu chiar omul de stat de talia lui Kissinger, Donald Trump se va forţa să ne asigure de interesul SUA pentru România, fără să facă promisiuni prea clare, în acest sens.
Dintr-o anumită perspectivă, tocmai din cauza lui Donald Trump, vom vedea cu exactitate care este importanţa României în ochii SUA. Este adevărat, va fi o privire simplistă, care îl face şi pe Bush Jr. să pară un preşedinte american măreţ, dar este un minimum de efort cu ceva nuanţe republicane, o sinteză exactă a importanţei noastre, în afară de loc de joacă pentru fiul său. Reamintim că în data de 16 mai, Donald Jr. Trump a venit la o partidă de vânătoare în România.
Donald Trump, un preşedinte profund impopular, cu probleme politice interne, acuzaţii de corupţie la cel mai înalt nivel şi posibile legături cu Rusia se întâlneşte cu Klaus Iohannis, după un bun prim contact la şedinţa liderilor NATO din 25 mai. Evenimentul este important şi dintr-o perspectivă politică. Trump l-a cunoscut, deja, în ianuarie, pe Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul celui mai mare partid din România. A fost un punct de imagine neaşteptat pentru preşedintele PSD, care a recurs la vizită pentru a-şi întări poziţia în partid, dar şi imaginea publică.
Dintr-o perspectivă politică, aşadar, vizita domnului Iohannis în State marchează începutul campaniei electorale pentru Preşedinţie. Mult depinde şi de cum este tratat acolo. Într-un stil oficial, mai lent, poate chiar ardelenesc, preşedintele României face ceea ce Liviu Dragnea a prins din zbor acum mai bine de patru luni. Fără grabă, pas cu pas, cum îi era motto-ul campaniei, preşedintele României marchează oficial, fiindu-i necesar un plus major sau o victorie semnificativă, în linia relaţiilor bilaterale, pentru a câştiga această bătălie de imagine. Liderul român nu poate marca doar vizita ca atare, faptul că a păşit în Biroul Oval, el trebuie să primească ceva public şi marcant de la omologul său american. Este neclar, încă, ce va fi acest lucru - sau dacă îl va primi!
Jalba cu care vine domnul Iohannis în băţ la "Poartă" este ceva mai semnificativă decât problemele aflate pe agenda bilaterală, între cele două state. Cu relaţii diplomatice pornite acum 137 de ani, deficit comercial cu sold pozitiv României şi o cooperare excelentă din punct de vedere al luptei anticorupţie, subiectele majore s-ar concentra oricum pe rolul României în regiune. În acest sens, domnul Iohannis nu poate oferi prea multe, dar prezenţa scutului antirachetă de la Deveselu şi poziţionarea strategică a ţării noastre pot reprezenta puncte de interes, dacă omologul său le înţelege importanţa. Altfel, exotismul actualului şef de stat american aproape că invită o înţelegere laxă asupra problemelor de fond ale societăţii româneşti, cu lupta anticorupţie ca element principal, atât timp cât interesele militare sunt susţinute (şi nu trebuie să plătim pentru ele).
Apoi, există spectrul alegerilor, subiect în care domnul Iohannis nu a opinat, cu privire la un al doilea mandat. Domnul Dragnea practic a confirmat, în schimb, prin vizita sa, intenţiile sale. Un observator mai cinic ar spune că lumea se schimbă şi că lupta anticorupţie nu mai poartă aceeaşi importanţă pentru partenerii noştri strategici, atât timp cât domnul Dragnea a stat la aceeaşi masă cu preşedintele Trump. Ce posibilă ofertă vom primi la schimb, dacă este cazul, în această vizită, rămâne de văzut, dar fără nişte declaraţii tranşante ale preşedintelui SUA cu privire la lupta anticorupţie, suntem în continuare sub puterea domnului Dragnea.
Există acest reflex printre politicienii locali care consideră, probabil de la domnitorii români încoace, că o vizită de protocol înaintea unei candidaturi sau numiri, la mai marii lumii, este de bun augur. Chiar dacă domnul Iohannis poate nu funcţionează din această ultimă perspectivă, fiind mai degrabă vorba de o obligaţie de şef de stat, trebuie menţionat că lipsa sa de hotărâre cu privire la un nou mandat cauzează multe probleme în opoziţie. Este lipsa de decizie a domniei sale care a aruncat doi lideri slabi în lupta pentru şefia PNL, care l-a marginalizat pe Dacian Cioloş (în afara propriei nehotărâri pe temă) şi care, într-o măsură, l-a forţat pe Nicuşor Dan să demisioneze din USR. Este posibil să vorbim despre întărirea poziţiei domnului Iohannis în cursa pentru Preşedinţie, caz în care întreaga imagine de politician provincial, neobişnuit cu politica dâmboviţeană, să dispară - ba chiar să înţelegem vizita în SUA cu alţi ochi.
Cu lideri politici de cel mai înalt nivel acuzaţi de corupţie, o opoziţie fragmentată şi fratricidă şi sub o constantă presiune din partea Rusiei, cei doi lideri ar putea chiar găsi puncte majore de interes comun. Lipsa de răbdare şi spiritul de businessman al domnului Trump ar putea găsi, într-un aparent servilism al domnului Iohannis (mascând, în fapt, pragmatismul politic sus-amintit), un bun partener de dialog. Este la fel de posibil, însă, ca doi lideri politici slabi să-şi dea mâna, să discute platitudini şi să se piardă în declaraţii seci; şi atât. În orice caz, este foarte puţin probabil ca România să câştige ceva din vizita domnului Iohannis în SUA.
1. fără titlu
(mesaj trimis de zaza în data de 07.06.2017, 09:34)
...Articolul Dvs...zic eu..incepe bine..si sunt pro pentru continutul lui ...dar am cateva remarci :
1..) Vizita lui Iohannis si Dragnea in SUA se deosebeste fundamental..Pe deoparte (scuzati-mi i ironia} Dragnea a "stat" la "coada" sa-si ia un bilet pentru a da mana cu Trump..iar pe cealalta parte este cu totul alceva...
2.) Spre sfarsitul articolului...nu as minimaliza ( f.putin probabil} ca Romania castiga ceva,,,,,Sa nu uitam ca Trump este doar la inceput de mandat si nu la sfarsit....Aici eu zic ca Romania are de castigat....doar ca...cu acesti lideri politici..asa cum afirmati si dvs.acuzati de coruptie si care de 6 luni din acest an se ocupa de Justitie si dubleaza salariile la Bugetari...s.a.m.d....
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 09:45)
Presedintele Donald Trump a fost ales presedinte al Americii. Deci nu poate fi "profund impopular", cum afirma autorul.
Trump nu place intelectualilor subtiri, adeptilor ipocriziei "politicii corecte", in general adversarilor politici - democratii - care au avut de partea lor mass media.