Campania electorală: sloganuri cu efect de bumerang

Campania electorală îşi face simţită prezenţa atât pe stradă cât şi în mediul virtual. Stâlpii au căzut sub asaltul bannerelor, chipuri şi sloganuri bântuindu-i pe trecători. Echipele de campanie au încercat să găsească cele mai bune mesaje menite să contribuie la zestrea de voturi care poate fi obţinută pe 9 decembrie. Din păcate pentru o parte din candidaţi, exis-tă mesaje adresate elec-toratului care stârnesc semne de întrebare, revoltă sau în cel mai bun caz zâmbete, definiţia sloganului (formulă care exprimă concis scopurile politice, economice ale unui grup, ale unei organizaţii) fiind complet ra-tată, întreaga cam--panie având efect de bumerang. Am chestionat mai mulţi alegători, pentru a vedea reacţiile acestora la faţa locului.

"Aici va fi complexul sportiv", stă scris pe un banner aflat în faţa unei biserici. Mesajul poate fi interpretat la propriu. "Înseamnă că aştia vor să dărâme bisericile noastre să facă maidane de fotbal. Sunt mai rău decât comuniştii", aşa a interpretat o doamnă respectiva promisiune. "Omul metrou!", aşa este prezentat un candidat care a lucrat ani buni la Metrorex. Aici alegătorul, aflat la prima tinereţe, simte nevoia să fie ironic: "E foarte bun, cu el facem economie, nu mai trebuie să săpăm tuneluri, nu mai cumpărăm vagoane". Un alt candidat atacă latura gas-tronomică, lăudându-se că este "Ca ceapa-n mâncare!". "E clar: nu-l votez. Am arsuri de la ceapă, nu-mi place cum miroase şi mă face să şi plâng".

Nici folclorul stadioanelor nu a rămas neexploatat, mai ales când candidatul a avut legături cu sportul rege. "Pe Ei, pe Ei, pe mama lor!", e un slogan care nu prea place, doamnele apreciind că e o golănie care nu are legătură cu lupta politică: "Dovadă de neseriozitate. Ce vorbă e asta? Suntem la crâşmă sau la politică?". Eşecul e total. "Eu am pasat cu latul, ei au generalizat blatul!", un domn, fan declarat Steaua Bucureşti, întrebându-se cine sunt ei: "Ei cine? Federaţia de Fotbal? Parlamentul? Guvernul? Partidele?".

Acestea sunt doar câteva exemple. Un lucru este cert, partidele sau candidaţii direct cheltuiesc zeci sau sute de mii de euro pe campanii care în loc să aducă voturi nu fac decât să-i enerveze pe oameni ori să-i îndepărteze de cabinele de vot.