CAMPANIE ELECTORALA "Programul Băsescu-Boc de austeritate şi acordul FMI din 2009 - acte de subminare a economiei naţionale"

Reporter: Consideraţi că am avut nevoie de împrumutul pe care ţara noastră l-a luat de la instituţiile internaţionale în anul 2009? De ce am ajuns în situaţia de a apela la instituţiile financiare internaţionale, în condiţiile în care, anterior, autorităţile noastre au procedat la majorări salariale?

Mircea Coşea: Acordul din 2009 ridică, din punctul meu de vedere, un important semn de întrebare. Nu cred că răspunsul va veni din partea unui eventual dosar penal la DNA. Răspunsul trebuie aşteptat în urma unei analize profunde a situaţiei în care se găsea România la acea dată, pe baza studiului statistic, dar şi a constrângerilor politice existente atunci. O astfel de analiză nu s-a făcut şi nici nu am informaţii conform cărora ar exista intenţia începerii ei la nivelul unei Comisii special constituite pe această temă în cadrul Parlamentului. Poate viitorul Parlament va proceda în acest fel, dar este puţin probabil deoarece ar trebui adoptată o viziune transpartinică şi internaţională. Părerea mea personală este că Programul de austeritate adoptat de către guvernul Băsescu-Boc şi acordul din 2009 constituie acte de subminare a economiei naţionale cu efecte distructive pe termen lung.

Iată câteva din argumentele mele:

1. Decizia a fost eminamente politică (vezi declaraţiile dlui Băsescu în acest sens) fără studii de impact şi consultare publică;

2. România ar fi putut suplini fondurile împrumutate printr-o colectare mai bună prin eliminarea protecţiei discriminatorii pe care ANAF o acorda clientelei politice şi capitalului străin;

3. Exista o cheltuire necorespunzătoare a fondurilor bugetare prin influenţe clientelare şi corupţionale (vezi utilizarea fondurilor de către ministrul Elena Udrea), ca şi a finanţării fondului de restituire a proprietăţii pentru clientela politică;

4. Împrumutul a fost prioritar destinat susţinerii băncilor cu capital străin, probabil pe promisiunea troicii creditoare de a susţine politic din exterior poziţia şi protecţia domnilor Băsescu şi Boc.

Este imperios necesar să se analizeze poziţia Băncii Naţionale faţă de acordul 2009 şi programul de austeritate, existând informaţii conform cărora BNR ar fi influenţat hotărâtor deciziile.

Reporter: Este posibil ca ţara noastră să apeleze, anul viitor, la noi împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale?

Mircea Coşea: Există această posibilitate şi probabil că va exista şi interesul Troicii creditoare în acest sens pentru a impune un control mai eficient asupra politicii bugetare, atâta timp cât aceasta nu este comună la nivel UE, iar Tratatul de Guvernanţă fiscală (2012) nu funcţionează la nivelul aşteptărilor, mai ales după Brexit şi, posibil, după referendumul italian şi noua situaţie limită a finanţelor greceşti. Dacă se va menţine guvernarea Cioloş după alegeri, probabilitatea unui împrumut devine şi mai mare.

Reporter: Oamenii de afaceri autohtoni susţin că actualul guvern îi dezavantajează în raport cu firmele străine. Mai mult, actualul ministru german de finanţe Wolfgang Schäuble a spus, recent, că trebuie evitată discuţia privind conflictul dintre companiile autohtone şi companii străine. Cum comentaţi atitudinea guvernului Cioloş referitoare la afacerile autohtone?

Mircea Coşea: Este evident că poziţia guvernării tehnocrate nu este favorabilă capitalului autohton. Există doar o poziţie declarativă în favoarea firmelor româneşti, dar în practică nu s-a materializat. Este greu să se aştepte din partea acestui guvern o politică pro-firme româneşti, atâta timp cât vicepremierul Borc este reprezentatul nemijlocit al capitalului străin, iar ministrul de finanţe Anca Paliu Dragu nu a reuşit să elimine din declaraţiile şi poziţia sa ministerială influenţa concepţiei manageriale de tip FMI/UE, încercând prin toate mijloacele să blocheze creşterile salariale cu scopul de a oferi capitalului străin un avantaj prin costul redus al forţei de muncă. Un exemplu este chiar faptul că Guvernul tehnocrat a acordat ajutoare de stat către companii cu capital majoritar străin şi le-a evitat pe cele româneşti, potrivit Patronatului Investitorilor Autohtoni din România. Alt exemplu este compania OMV Petrom, despre care se spune că are un dosar la DIICOT de evaziune fiscală de circa 250 milioane de euro, iar aceasta primeşte ajutor de stat de aproximativ 90 de milioane de euro. După părerea mea, guvernarea tehnocrată va fi percepută istoric ca un instrument al capitalului străin de distrugere a concurenţei pe care ar fi putut să o reprezinte firmele româneşti, continuând procesul de menţinere a României într-o stare de dependenţă de tip neocolonial faţă de nucleul dur al UE. Nu mă pot pronunţa dacă această politică anticapital autohton este urmare a unei ideologii adoptate de către o guvernare mult influenţată de Instituţiile bruxelleze şi de principiile ONG-urilor finanţate din exterior sau ar exista chiar o cointeresare materială a unora dintre miniştrii cabinetului Cioloş în promovarea unei astfel de politici antinaţionale.

Reporter: Sunt voci care susţin că, în acest an, veniturile la buget au scăzut semnificativ, nu atât din pricina scăderii TVA, cât mai ales din cauza gradului redus de colectare. Mai mult, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal, a declarat, recent, că ţara noastră va avea, anul viitor, cele mai mici venituri fiscale din istorie din cauza reducerilor de taxe din Codul fiscal. Pe de altă parte, oficialii ANAF susţin că multinaţionale trebuie să-şi plăteacă impozitul în ţara unde fac profit, în condiţiile în care acum preferă să-şi exporte profiturile, inclusiv prin metoda preţurilor de transfer. Cum poate fi îmbunătăţit gradul de colectare?

Mircea Coşea: Anul 2017 va fi un an dificil şi din punctul de vedere al colectării veniturilor la buget. Scăderea TVA dar şi alte "cadouri electorale" vor pune presiune pe buget. Una din cauzele pe care o subliniez este o consecinţă a politicii ANAF din ultimii ani când, pentru a mări miraculos colectarea, a distrus circa 200.000 de firme prin blocarea conturilor şi impingerea în faliment. Ca urmare s-a redus masa de impozitare.Impozitarea multinaţionalelor este mai mult dorinţă decât putinţă. Propunerile "Moscovici" (Comisar UE) de impozitare la producţie (antiparadis fiscal) nu sunt încă operaţionale, iar România nu va putea proceda la o astfel de impozitare în lipsa unei Directive europene votată la Strasbourg.

Reporter: Cum caracterizaţi atitudinea băncilor care preferă să împrumute statul, în loc să finanţeze companiile?

Mircea Coşea: Atât timp cât Statul este un client permanent, important şi corect în rambursarea creditelor, băncile nu vor avea interesul să finanţeze economia reală. Concurenţa pe piaţa bancară dintre Stat şi economia reală este în dezavantajul celei din urmă. O politică bugetară mai bine structurată ar putea reduce nevoia statului de a se împrumuta, ceea ce va orienta mai mult băncile spre creditarea firmelor. Trebuie însă subliniat faptul că lipsa de predictibilitate a politicii economice româneşti reduce, şi ea, interesul băncilor pentru finanţarea firmelor din cauza incapacităţii de evaluare corectă a riscului, iar o scumpire a creditului pentru a contracara riscul din lipsa predictibilităţii nu ar putea fi suportată de către firme.

Reporter: Poate duce programul "Prima casă" la o nouă bulă a creditelor neperformante?

Mircea Coşea: În principiu, orice program de tip "Prima Casă" poate genera bula creditelor neperformante, mai ales într-o perioadă în care sistemul de finanţare a pieţei imobiliare este impredictibil ca urmare a efectului negativ indirect pe care îl poate avea introducerea unor măsuri arbitrare cum sunt cele două legi "Pipera-Zamfir" .

Reporter: Care este opinia dumneavoastră despre recentele legi din domeniul bancar — darea în plată şi conversia creditelor în franci?

Mircea Coşea: Aşa după cum am declarat în repetate rânduri, aceste legi introduc arbitrarul şi discriminarea pe piaţa imobiliară, ceea ce mă determină să am rezerve faţă de ele, deşi susţin necesitatea ajutorării unor categorii real şi corect defavorizate prin vicii de creditare. Am convingerea că încă nu cunoaştem şi nu putem evalua toate efectele perverse pe care le pot avea în timp, dar, în mod sigur, vor exista astfel de efecte.

Reporter: Cum apreciaţi politica monetară dusă de BNR în cei 26 de ani de la Revoluţie?

Mircea Coşea: Sunt împotriva aşezării BNR pe un soclu al genialităţii şi al eroismului în lupta pentru macrostabilizare. Evident, BNR a avut şi are talentul promăvării unei astfel de imagini asupra sa, dar în spatele unei astfel de imagini se ascund imense nerealizări ale obiectivelor de politică monetară pe care şi le-a propus de a lungul ultimilor 26 de ani. Ar trebui discutat şi despre modul cum şi-a îndeplinit rolul de gestionare şi management al pieţei bancare, despre rolul pe care l-a avut în dispariţia capitalului bancar românesc şi despre schematismul rigid în care a practicat monetarismul în influenţa pe care a avut-o asupra unor importante decizii guvernamentale.

Reporter: Potrivit unui studiu coordonat recent de Daniel Dăianu, decalajul mare de dezvoltare între România şi zona euro este piedica esenţială în adoptarea monedei unice. Este pregătită ţara noastră pentru aderarea la zona euro?

Mircea Coşea: România va trebui să adopte euro dacă mai doreşte să fie membră UE, dar nu trebuie să transforme acum acest lucru într-un Proiect de ţară aşa după cum susţin unii analişti. Actualul moment cere, după părerea mea, o reevaluare a agendei de adoptare. Încă nu cunoaştem evoluţia sistemului după profundele (gravele) schimbări de structură şi orientare ale UE, nu cunoaştem modul în care va evolua raportul euro-dolar după alegerile din SUA şi nici evoluţia preţului principalelor materii prime în contextul importantelor decizii luate de către organizaţiile producătorilor (petrol, gaz, cupru, cafea). Mai adaug faptul că, în condiţiile trendului ascendent de orientare a schimburilor economice româneşti cu zona extracomunitară, menţinerea monedei naţionale poate fi un avantaj.

Reporter: Există două curente în acest moment, în Europa. Pe de o parte, instituţiile europene vor o integrare mai profundă, pe de altă parte există tot mai multe voci care spun că este posibilă destrămarea Uniunii Europene (Brexit, creşterea în sondaje a partidelor de extremă dreaptă, disensiunile privind imigranţii). Care este opinia dvs. cu privire la viitorul Uniunii Europene?

Mircea Coşea: Consider că două sunt elementele care influenţează situaţia actuală a UE: Brexitul şi blocarea acordului de liber schimb cu SUA. Consecinţa imediată este consolidarea rolului de leadership al binomului Germania-Franţa, cu accent pe Germania. Nu cred că există pentru moment interesul binomului de reducere a gradului de integrare prin formarea unui nucleu dur (Germania, Franţa, Italia, Olanda), în jurul căruia să graviteze celelalte ţări membre. Cea mai importantă problemă pentru noul leadership este găsirea unei forme de "cooperare" stabilă şi pe termen lung cu Rusia — sursa unică şi esenţială de energie şi cea mai mare piaţă de investire a capitalului. Probabil, volumul de investiţii intracomunitar va fi mai redus ca şi volumul fondurilor europene. În ambele cazuri, România va avea de suferit. Cred că este momentul crucial pentru ca România să treacă de la o politică pasivă la una activă în cadrul UE, prin promovarea unor politici sau puncte de vedere în interesul direct al României.

Reporter: Care consideraţi vor fi influenţele, pentru ţara noastră, ale alegerii lui Donald Trump, în funcţia de preşedinte SUA?

Mircea Coşea: În plan imediat, nu văd influenţe importante.

Reporter: Care este opinia dvs. cu privire la preferinţa cetăţenilor pentru Brexit, respectiv pentru Donald Trump? Cum aţi caracteriza distanţa despre care se tot vorbeşte dintre elite şi oamenii de rând?

Mircea Coşea: Distanţa dintre elite şi instituţiile europene, pe de o parte, şi cetăţeni, pe de altă parte, este o expresie a unui fenomen global din ce în ce mai evident: creşterea inegalităţilor. Deocamdată aceste inegalităţi (demonstrate de lucrări celebre: Piketty, Stiglitz, Genereux, ş.a.) nu sunt obiectul unor schimbări de structură socială şi de model de dezvoltare, "elitele" considerând că pot doar cosmetiza realitatea şi amâna unele măsuri radicale. Drept urmare, reacţia spre o schimbare a sistemului geopolitic şi economic a început "de jos", prin orientarea spre noi tipuri de leaderi şi prin respingerea brutală a globalizării prin naţionalism. Momentul este periculos şi posibil de a degenera în destabilizare socială şi chiar război dacă "elita" nu va trece la un proces de reducere a decalajelor atît în plan naţional, cât şi internaţional. Brexitul şi Donald Trump, eventual şi alţi conducători ai Franţei şi Germaniei pot fi elemente de schimbare dar pot fi şi pericole.

Reporter: Aţi declarat, acum câţiva ani, că România este un stat capturat de interese de grup şi interese mafiote. Activitatea febrilă a DNA şi DIICOT din perioada recentă a arătat cetăţenilor că România este cuprinsă de flagelul corupţiei. Ce şanse avem pentru curăţarea acestui sistem? Cum credeţi că va arăta societatea după această campanie?

Mircea Coşea: Salut, dar cu rezerve activitatea DNA şi DIICOT. Salut pentru că este necesară şi aduce o speranţă. Am rezerve, deoarece remarc reducerea ei doar la spectacolul cătuşelor fără o recuperare a daunelor. Pe de altă parte, am rezerve şi pentrucă DNA sau DIICOT nu se bucură de spijinul instituţional al Statului. Activitatea lor ar fi trebuit dusă în paralel cu schimbări importante ale legislaţiei şi cu noi politici mai transparente şi mai simple de utilizarea a banului public.

Reporter: Este identitatea naţională a României în pericol, având în vedere că autorităţile noastre preferă integrarea profundă în structurile Uniunii Europene?

Mircea Coşea: Da, consider că identitatea naţională a României este în pericol dar nu pentru că s-ar dori o integrare mai profundă în structurile UE. Este în pericol datorită comportamentului fiecăruia dintre noi ca români, ca oameni care nu mai au încredere nici în capacitatea ţării de a le asigura un viitor mai bun şi nici în propriile lor forţe sub influenţa unor campanii interne şi externe de ponegrire sistematică a României şi a românilor. Se mai adaugă slugărnicia politicienilor faţă de străinătate, incapacitatea lor de a-şi manifesta demnitatea naţională faţă de "protecţia" promisă de un ambasador sau funcţionar la Bruxelles. Dacă identitatea naţională este în pericol este vina noastră, nu a UE.

Reporter: Care este opinia dvs despre criza capitalismului financiar? Credeţi că acest sistem şi-a atins limitele?

Mircea Coşea: Nu sunt adeptul noţiunii de capitalism financiar. Nu poate exista capitalism fără finanţe, iar finanţarizarea este elementul cel mai reprezentativ al unei pieţe de tip cerere-ofertă. Din acest motiv nu pot să vorbesc despre limitele sale. Pot însă să susţin că actualul tip de finanţarizare este discutabil în actualele condiţii ale evoluţiei modelului neoliberal de dezvoltare. Criza acestui tip a început mai demult (după aşa-numita perioadă Trente glorieuses, 1946–1976), dar s-a expandat după 2007, fără a se încheia nici în prezent. Subprime este apogeul. Încă nu s-au găsit soluţii şi nici nu par a fi prea curând găsite. Desigur, circulă multe idei, de la modelul economiei sociale la cel al economiei circulare dar rămân doar idei.

Reporter: Vă mulţumesc!