Campania electorală a debutat în forţă din punctul de vedere al promisiunilor. Candidaţii se întrec în oferte şi proiecte, cei mai "inventivi" fiind aceia care aspiră la un post în administraţia publică, cei aflaţi în funcţie şi care mai doresc un mandat sunt mult mai reţinuţi, mizând pe "continuitate" şi pe "terminarea proiectelor începute".
Transport gratuit, reabilitarea gratuită a blocurilor, eliminarea taxei de gunoi menajer, aspirarea străzilor, rezolvarea problemei câinilor vagabonzi, construirea de spitale, parcuri şi grădiniţe, facturi mai mici la apă, energie elctrică şi gaze. Faptul că în întrega Europă criza se întoarce şi nu se prea mai poate vorbi de creştere economică nu contează pentru politicienii intraţi în febra alegerilor. "Facturi la întreţinere cu 25% mai mici", "Străzi aspirate, nu măturate", "Transport public gratuit", sunt câteva din promisiunile lui Silviu Prigoană, candidat pentru postul de primar general al Capitalei. Actualul edil, Sorin Oprescu, mizează mai mult pe prezentarea realizărilor, printre altele lăudându-se cu organizarea finalei Europa League şi reabilitarea centrului istoric, dar nu renunţă la mai vechile sale proiecte legate de o autostradă suspendată şi are şi planuri noi: în viitorul mandat de primar va dezvolta două centre universitare la marginea Bucureştiului, dotate cu toate utilităţile. Anghel Iordănescu, fost antrenor al echipei naţionale de fotbal, actual senator, este convins că îşi poate învinge adversarii cu aceleaşi arme cu care a învins Argentina la Campionatul Mondial din 1994 şi că îi poate "antrena" pe bucureşteni pentru un trai mai bun. Zeci de mii de locuri de parcare, şcoli şi spitale promit ceilalţi candidaţi la primăria Bucureştiului, în timp ce George Becali are ca prim punct pe ordinea de zi construirea de 60 de biserici, câte 10 în fiecare sector. Nici suprataxarea averilor celor bogaţi nu este uitată de către politicieni care sunt dispuşi să spună exact ceea ce vrea să audă alegătorul. În întâlnirile directe cu oamenii, candidaţii sunt la fel de generoşi, ajustându-şi discursul în funcţie de auditoriu, pensionarilor le sunt promise cât mai multe gratuităţi, pe transportul în comun, în instituţiile sanitare, şi subvenţi pentru căldură, celor mai săraci - construirea de cantine sociale şi ajutoare lunare în bani şi alimente, iar familiilor tinere construirea de grădiniţe şi de şcoli cu program prelungit, unde copiii să poată să servească masa şi să îşi facă temele.
Reabilitarea blocurilor, construirea de locuinţe pentru tineri şi crearea de noi locuri de muncă reprezintă trei teme abordate de majoritatea candidaţilor din mai toate marile oraşe ale ţării. Puţini sunt cei care vorbesc de sursele de finanţare ale acestor proiecte, greul căzând pe bugetul local, amintindu-se doar vag de bani europeni.
Nemulţumiţi, cetăţenii au făcut diverse încercări de crea cadrul legislativ prin care politicienii să răs-pundă pentru promisiunile lor. Pe site-ul petitieonline.ro au apărut mai multe iniţiative în acest sens. "Susţineţi ideea unei iniţiative legislative privind legalizarea programelor electorale prin act notarial, fapt care ar duce la transformarea promisiunilor electorale în documente legale şi implicit, la sancţionarea nerespectării acestora" este una dintre propuneri. Că o astfel de iniţiativă nu are nicio şansă de reuşită este uşor de înţeles, res-pectarea promisiunilor din campanie fiind o chestiune care ţine doar de conştiinţă.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.05.2012, 00:18)
Responsabilizarea politicienilor se face prin cea mai simpla metoda: votul impotriva lor.
O responsabilizare legala ar insemna, practic, un contract; un contract care ar mentiona clar schimbul unui vot pentru o actiune concreta, dupa momentul alegerii. Astfel de contracte nu sunt considerate (si nu ar trebui) obligatorii din punct de vedere juridic. Odata ales, oficialul are puterile functiei sale si nu poate fi dat in judecata pentru folosirea respectivelor puteri in mod legal. Restrangerile extra-constitutionale asupra politicienilor sunt chiar asta, neconstitutionale.
Cele doua mijloace folosite pentru stabilirea unui oarecare grad de corespondenta intre reprezentantii alesi si electorat sunt, pentru un legislativ, alegeri frecvente si districte/sectoare mici+multi reprezentanti. Pentru un executiv (care ar trebui sa fie unitar, sa poata executa ceva), principiul sectoare mici/multi oficiali nu se poate aplica, iar alegerile frecvente tind sa incurce executia. Executivii, in general, sunt mai predispusi sa ignore promisiunile din campanie decat alesii pentru un legislativ.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2012, 10:43)
bine spus