Campioni la cercetători angajaţi în sistemul guvernamental

Există un clasament în care suntem şi fruntaşi pe o direcţie, dar şi codaşi pe alta. Numărul cercetătorilor în Uniunea Europeană angajaţi cu normă întreagă (FTE) a crescut cu 45,57% în ultimul deceniu, ajungând la două milioane în 2021 de la 1,38 milioane în 2011, arată datele publicate Eurostat. Pe parcursul ultimilor 10 ani, numărul cercetătorilor a crescut în aproape toate statele membre, însă în cazul Poloniei şi Suediei numărul total de cercetători s-a dublat, ajungând la 135.700, respectiv 100.100 în 2021. Ritmuri de creştere relativ mari au fost înregistrate, de asemenea, în Ungaria (88%), Grecia şi Belgia (ambele cu un avans de 79%). În cazul României, datele provizorii ale Eurostat arată că numărul de cercetători a crescut în 2021 comparativ cu 2011 dar, în continuare, România are mai puţin de 20.000 de cercetători, fiind devansată de ţări precum Irlanda, Ungaria, Finlanda, Grecia, Cehia sau Austria. La nivelul Uniunii Europene, majoritatea cercetătorilor lucrează în sectorul întreprinderilor (56,3%) precum şi în învăţământul superior (31,9%), acestea fiind urmate la distanţă de sectorul guvernamental (11%). În schimb, ţările cu cea mai mare pondere a cercetătorilor care lucrează în sectorul guvernamental sunt: România (34,1%), Bulgaria (29,1%) şi Croaţia (22,5%). Repartiţia pe sexe arată că bărbaţii reprezentau în anul 2019 aproximativ două treimi (67,1%) din cercetătorii din UE. În doar un singur stat membru, Letonia, femeile sunt mai numeroase decât bărbaţii, cu o pondere de 50,6% în numărul total de cercetători. Alte state membre cu o pondere mare a femeilor în cercetare sunt Lituania, Croaţia, România şi Bulgaria, în toate aceste ţări ponderea femeilor în numărul total de cercetători fiind de peste 45%. La polul opus, decalajul de gen este cel mai mare în Franţa, Germania, Ţările de Jos, Luxemburg şi Cehia, unde femeile reprezintă mai puţin de 30% din numărul total de cercetători.