Capacităţi energetice noi bazate pe gaze naturale

Ţara noastră va avea în următorii cinci ani noi capacităţi totale de 10.000 Megawaţi de producere a energiei solare şi eoliene şi noi centrale pe gaze modernizate cu o capacitate totală de 3500 Megawaţi, a declarat ieri Sebastian Burduja, ministrul Energiei, la reuniunea ministerială organizată în cadrul ediţiei a cincea a Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă, eveniment ce a avut loc în aceste zile la Bucureşti în organizarea lui Atlantic Council.

Sebastian Burduja a precizat: "Primul lucru pe care ne-am bazat a fost injectarea unei mari sume de bani cu ajutorul UE şi al partenerilor noştri în sectorul energetic. Şi cifrele sunt uimitoare. În următorii trei până la cinci ani, vom avea mai mult de 10.000 de megawaţi de energie solară şi eoliană, în plus faţă de cât avem deja. Vom avea 3.500 de MW în centrale pe gaz modernizate. Am investit deja 1,5 miliarde de euro în bani de grant în reţelele noastre".

Ministrul Energiei a amintit şi despre parteneriatul cu SUA privind realizarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi a proiectului SMR de la Doiceşti, care ar urma să fie pus în funcţiune cel mai târziu în anul 2030.

Spre deosebire de colegul său din România, care a vorbit despre centralele pe gaz, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a atras atenţia în cadrul aceleiaşi reuniuni că mai sutn 15 ani în care gazul poate fi utilizat în domeniul energetic şi a afirmat că, din păcate, anumite proiecte de aducţiune a gazelor în centrul Europei nu sunt finanţate de Comisia Europeană.

Peter Szijjarto a precizat: "Suntem prima ţară care nu se învecinează cu Turcia, dar cumpărăm gaz turcesc. Şi anul acesta, pentru prima dată, am început să achiziţionăm din Azerbaidjan. Acum, de ce putem face acest lucru doar într-un mod foarte limitat, într-o cantitate foarte limitată, care nu ne permite o diversificare completă? Pentru că reţeaua de conducte din regiunea sud-est europeană, care ne leagă de Azerbaidjan, Turcia, Qatar, este foarte limitată. Deci, ne-am adresat Comisiei Europene împreună - Slovacia, România, Bulgaria, Serbia şi Grecia - cerând Uniunii Europene să finanţeze creşterea capacităţii reţelei de conducte din sud-estul Europei pentru a ne permite să cumpărăm mai mult gaz din surse diferite. Care a fost răspunsul Comisiei Europene? «Ne pare rău, gazul nu mai este atractiv». Gazul nu va mai face parte din mixul energetic naţional în 15 ani, aşa că UE nu este pregătită să investească în acea infrastructură. Deci, iată-ne fără şansa fizică de diversificare. Şi asta este o problemă, pentru că nu este o chestiune politică. Dacă vrei să cumperi gaz sau petrol din surse diferite, ai nevoie de conducte, ai nevoie de reţea, şi aceasta nu există".

Reprezentanţi de rang înalt din sectorul energetic public şi privat s-au întâlnit, marţi şi miercuri, la Palatul Parlamentului, la a cincea reuniune a P-TECC, organizată de Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei din România şi Atlantic Council. Reuniunea ministerială de ieri s-a concentrat pe rolul politicii industriale în atingerea obiectivelor transatlantice de securitate energetică şi climă.