Care este valoarea acţiunii "Banca Carpatica"?

Intrarea pe bursă a acţiunii BCC - Banca Carpatica merită o analiză, chiar dacă este pe fugă. Întîi, vreau să arăt că, deşi am aflat despre înfiinţarea sa încă din 1999, nu m-a preocupat aproape deloc. Experienţa mea arată că, în materie de bănci, orice început este greu, chiar dacă porneşti la drum cu un Hagi al finanţelor, precum domnul Nicolae Văcăroiu, preşedinte la suicida BID. Datele despre BCC (trebuie să ne obişnuim cu această prescurtare, aşa cum Banca Transilvania se confundă cu TLV) au fost cu totul accidental cunoscute de mine, dar cele mai recente nu-mi sînt străine. Capitalul social actual este în jur de 750 miliarde lei, iar după majorarea sa, care este pe ţeavă, va ajunge la 940 miliarde lei. Prin comparaţie, TLV va ajunge, după cele două majorări deja aprobate, la circa 1.330 miliarde lei, deci cu circa 41,5% mai mult.

Profitul prevăzut în bilanţul de venituri şi cheltuieli al Băncii Carpatica este de 180 miliarde lei în 2004, iar la Banca Transilvania este de 720 miliarde lei, adică de patru ori mai mare. În plus, la Transilvania avem deja certitudinea celor 180,9 miliarde realizate în primul trimestru. Asta înseamnă, după experienţa anterioară, că este posibil, chiar foarte probabil, ca la 31 decembrie să înregistreze un profit brut de peste 800 miliarde lei.

Şi din punctul de vedere al locaţiilor de desfăşurare a activităţii, Banca Carpatica deţine abia în jur de jumătate din numărul total al sediilor Băncii Transilvania.

Un alt termen de luat în seamă este valoarea la care s-au subscris acţiunile la ultima emisiune. La Carpatica, preţul acţiunilor a fost de 14.500 lei pentru acţiunea cu valoarea nominală de 10.000 lei, în timp ce, la Transilvania preţul a fost de 3.500 lei pentru acţiunea de 1.000 lei valoare nominală. După cum se ştie, aceste valori reprezintă valoarea de activ net a acţiunilor în ultima lună încheiată, înainte de data cererii de aviz pentru majorarea de capital. Cu alte cuvinte, "greutatea" unei acţiuni TLV este de 2,41 ori mai mare.

Cele două majorări prin acordarea de acţiuni gratuite la cele două bănci menţin aceleaşi proporţii, cu un mic plus pentru TLV, care, avînd o rată mai mare a profitului, prelevă în rezerve 20% din profit, de circa patru ori mai mult decît Carpatica.

După acest preambul, să vedem cum stăm cu valoarea acţiunilor.

Acţiunile Băncii Transilvania se tranzacţionează constant şi masiv la preţuri între 5.800 şi 5.950 lei/acţiune. Carpatica s-a tranzacţionat pe Rasdaq, ultima dată înainte de suspendare, la circa 38.000 lei acţiunea de 10.000 lei, deci de circa 3,8 ori valoarea nominală, sau raportată la activul net pe acţiune, de circa 2,6 - 2,65 ori mai mult. Preţul maxim a fost, dacă nu greşesc prea mult, de 43.000 - 44.000 lei, înainte de data de referinţă pentru AGA ce a avut drept scop aprobarea majorării prin subscripţie cu peste 53% la preţul amintit de 14.500. O dată cu intrarea pe bursă, valoarea nominală s-a redus la 2.000 lei pe acţiune, în scopul creşterii lichidităţii necesare tranzacţionării pe piaţa regular (minim 500 acţiuni sau multiplu de 500). Dacă nivelul de preţ de pe Rasdaq s-ar menţine, tranzacţiile ar trebui să înceapă de la 7.500 - 7.600 lei pe acţiune.

Faptul că reînceperea tranzacţiilor se suprapune peste convocarea AGA, în scopul majorării de capital prin acordare de acţiuni gratuite, probabil că va produce o majorare. Cît va fi de mare, vom vedea. Dacă am privi cu ochii minţii, ar trebui să spunem că preţul acţiunilor BCC ar trebui să fie, faţă de cele ale TLV, proporţional cu indicele de rentabilitate. Asta ar însemna între 4100 - 4200 lei pe acţiune, adică circa 55 - 60% din preţul ultim de pe Rasdaq. Raportat la valoarea de activ net pe acţiune, preţul ar trebui să fie de 4.900 - 5.000 lei. La aceste preţuri, ar trebui adăugat un bonus pentru ritmul intens de dezvoltare de 15%-20%. La această comparaţie TLV - BCC, ar fi de adăugat faptul că, în momentul de faţă, cel puţin pînă la 25 iunie, preţul acţiunilor TLV este influenţat de presiunea la vînzare pentru atragerea de numerar necesar subscrierii de majorare, proces care se încheie la 30 iunie. Deschiderea tranzacţiilor va fi însă determinată de considerente emoţionale, care privesc lucrurile din altă perspectivă. Acţionarii, mai vechi sau mai noi ai Băncii Carpatica, privesc în urmă la faptul că acţiunile se tranzacţionau la 18.000 - 22.000 lei cu cîteva luni în urmă, că au putut să mai cumpere încă peste 50% acţiuni cu 14.500 lei şi valorau pe piaţă 38.000 lei înainte de închidere. Un acţionar îmi făcea socoteala că a crescut valoarea investiţiei sale de peste 2,5 ori în mai puţin de jumătate de an şi, în inconştientul său, speră că acest ritm de creştere, în fapt al capitalizării, se va menţine. Majoritatea acţionarilor probabil că au în cap tot astfel de speranţe şi tocmai aceştia sînt cei care menţin preţurile la un nivel ridicat. În plus, furia preţurilor la acţiunile SIF naşte aceleaşi speranţe pentru aproape orice acţiune, cu atît mai mult cu cît tendinţa este de creştere generală a indicilor bursieri.

Cît de reale se vor dovedi aceste speculaţii sau raţionamente, se va vedea. Oricum, în piaţă vor fi mulţi fericiţi şi la fel de mulţi dezamăgiţi. Dacă tendinţa va fi de creştere, fericiţi vor fi cei care cumpără şi dezamăgiţi, cei care vînd. Dacă tendinţa va fi de staţionare sau de scădere, fericiţi se vor considera cei care vor vinde şi dezamăgiţi, cei care vor cumpăra. Să vedem !