Ipoteza profesorilor de la Oxford potrivit cărora este posibil ca beneficiile economice ale integrării europene să fi fost mult mai modeste decât apreciază susţinătorii ei este comentată pentru ziarul Bursa de foştii miniştri români ai integrării şi, respectiv, finanţelor, Anca Boagiu şi Daniel Dăianu.
"Integrarea în Uniunea Europeană este mai mult un succes politic, decât economic", spune Daniel Dăianu, adăugând că "Integrarea a contribuit la creşterea veniturilor, dar nu s-au rezolvat problemele reale".
Anca Boagiu susţine că oricum construcţia europeană este una de succes: "Resursele politice vor face ca Uniunea Europeană să fie mai puternică, o forţă la nivel mondial".
Dacă nu ar fi existat Uniunea Europeană, veniturile europenilor ar fi fost cu circa 5 procente mai reduse, afirmă Barry Eichengreen, profesor la Universitatea din California, într-o lucrare semnată alături de Andrea Boltho de la Universitatea Oxford. Aceasta înseamnă că UE a adus o importantă creştere a standardului de viaţă, dar acest câştig este considerabil mai mic decât se aprecia."În mod categoric, integrarea nu a fost un remediu pentru problemele economice ale continentului, aşa cum pretind unii dintre susţinătorii acestui proces. Dar a adus unele beneficii", susţin cercetătorii.
Aceste rezultate au la bază ipoteza conform căreia "este aproape sigur că puterile economice ar fi dorit liberalizarea comerţului, stabilizarea ratelor de schimb şi simplificarea legislaţiei în Europa" chiar şi fără a crea instituţiile care au dus la apariţia UE.
De exemplu, arată profesorul Eichengreen, creşterea comerţului intraeuropean din anii 1960 a fost facilitată de creşterea economică rapidă, precum şi de înlăturarea barierelor comerciale ce stăteau în calea pieţei comune.
În mod similar, reformele din Statele Unite şi Marea Britanie ar fi putut stimula guvernele europene să continue liberalizările pe care le începuseră în anii 1980 chiar şi în lipsa programului UE privind crearea pieţei unice.
Totuşi, angajamentul pentru integrare pe care l-au presupus piaţa comună şi apoi Uniunea Europeană i-a ajutat pe politicieni să depăşească temerile faţă de reformă şi să permită continuarea liberalizării, concluzionează cercetătorii de la Oxford.