CARTA ALBĂ A IMM-URILOR 2022 Inflaţia, incertitudinea evoluţiilor viitoare şi birocraţia - problemele cu care se confruntă antreprenorii

Principalele dificultăţi cu care se confruntă antreprenorii români sunt inflaţia, incertitudinea evenimentelor viitoare - printre care se numără şi actualul război din Ucraina - şi birocraţia, a afirmat, ieri, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), cu prilejul lansării cele-ai de-a 20-a ediţii a Cartei Albe a IMM-urilor.

Potrivit analizei ample efectuate pe 1194 IMM-uri, analiză cuprinsă în Carta Albă 2022, la o întrebare cu răspunsuri multiple 45,82% din antreprenorii chestionaţi au afirmat că principala problemă cu care se confruntă este inflaţia, 43,36% au susţinut că au probleme din cauza incertitudinilor privind evoluţiile viitoare, 40,9% au menţionat că birocraţia le afectează activitatea întreprinderii, 33,43% s-au plâns de calitatea slabă a infrastructurii (33,43%), 33,33% de concurenţa neloială (33,33%) şi 32,06% de corupţie. Doar trei din zece antreprenori sunt nemulţumiţi de creşterea nivelului cheltuielilor salariale (31,76%), fiscalitatea excesivă (31,56%) şi costurile ridicate ale creditelor (30,09%). Printre problemele menţionate se mai numără pregătirea şi menţinerea personalului (29,30%), scăderea cererii interne (28,42%), aprovizionarea cu materii prime (27,83%), neplata facturilor de către instituţiile statului (27,63%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (26,84%).

"Faţă de anul trecut, dificultăţile întâlnite de antreprenori s-au schimbat. Inflaţia este principala dificultate, incertitudinile şi birocraţia. Anul trecut, incertitudinile erau pe primul loc, era pandemie, urmate de scăderea cererii interne şi găsirea şi menţinerea personalului", a spus Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a arătat că a crescut, conform analizei efectuate, apetenţa IMM-urilor pentru accesarea fondurilor europene, precum şi numărul antreprenorilor optimişti (de la 7% în 2021, la 21% în 2022).

"Constatăm o creştere a apetenţei pentru accesarea fondurilor europene: 7 din 10 companii vor să atragă astfel de fonduri. În plus, anul trecut, peste jumătate dintre companii se autofinanţau. Acum ponderea lor este sub 40%; practic 6 din 10 firme apelează la o formă de finanţare", a precizat Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a menţionat că antreprenorii sunt extrem de îngrijoraţi de costurile cu energia, iar mesajul acestora este ca măsurile pe care le ia Guvernul să aibă în vedere un echilibru în ceea ce priveşte dezvoltarea ulterioară.

Cu toate acestea, Carta Albă a IMM-urilor 2022 arată că aproape opt din zece antreprenori susţin că îşi vor menţine activitatea firmei la aceiaşi parametri sau că îşi vor dezvolta afacerea, în timp ce numai 25% dintre antreprenorii chestionaţi afirmă că şi-au redus activitatea.

Din rezultatele analizei efectuate, mai reţinem că 7 din 10 IMM-uri au creat în acest an mai puţin de cinci locuri de muncă, în timp ce doar 15% din IMM-uri au între 5 şi 10 angajaţi.

Chestionaţi cu privire la obiectivele pe care le au pentru următorii doi ani, între 75% şi 80% dintre antreprenorii analizaţi în Carta Albă a IMM-urilor au spus că îşi doresc extinderea moderată a afacerii, în timp ce doar 13% îşi doresc o extindere rapidă a activităţii derulate şi numai 1% se gândesc la înstrăinarea companiei pe care o deţin.

• Marcel Ciolacu: "În 2023 vrem să investim 7% din PIB în economia naţională"

Prezent la evenimentul organizat de CNIPMMR, Marcel Ciolacu - preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele PSD - şi-a exprimat speranţa că actuala coaliţie de guvernare (PSD-PNL-UDMR) va reuşi anul viitor să aloce pentru economia naţională 7% din Produsul Intern Brut (PIB).

"În 2023, mizăm pe o creştere economică de 3,7%, cifră estimată de Comisia Naţională de Prognoză (FMI prognozează 3,5-4%). Asta înseamnă un plus de circa 150 miliarde lei la PIB. Vrem să investim acelaşi procent din PIB în economie (6,5%-7% din PIB), iar asta înseamnă că vom obţine un plus de 10-11 miliarde lei pentru investiţii. (...) Mesajul meu este că această guvernare va continua în 2023 programele de sprijin pentru IMM-uri care produc în România; aţi văzut că avem şi ok-ul Comisiei Europene pentru acea schemă de 4 miliarde de euro. În plus, continuăm să protejăm IMM-urile prin preţ plafonat la curent şi gaze. Fiindcă noi vedem în companiile mici şi mijlocii din România, mai ales cele care produc bunuri şi servicii cu valoare adăugată mare, un motor al creşterii economice", a declarat Marcel Ciolacu.

Liderul PSD a precizat că ne aflăm în continuare "într-o situaţie dificilă din punct de vedere economic si social" şi de aceea este necesar ca statul să fie alături de investitorii privaţi.

"Dacă am merge pe sloganuri de genul «trebuie să lasăm piaţa liberă să regleze singură lucrurile», mi-e teamă că vom privi la o adevărată junglă în care cei mari şi puternici vor supravieţui, iar mulţi dintre cei mai mici vor dispărea. Ar însemna să ne uităm la sute de mii de companii mici şi mijlocii care ar investi mai puţin deoarece există incertitudine, scade cererea, cresc costurile... Nu putem face asta, iar PSD nu o să stea niciodată cu mâinile în sân aşteptând divina intervenţie a mecanismelor invizibile ale pieţei libere", a afirmat Marcel Ciolacu.

El a amintit că în acest an schemele de sprijin pentru economie - populaţie şi companii - adoptate de coaliţia de guvernare reprezintă 6% din PIB, la care se adaugă 92 miliarde lei pentru investiţii.

"92 miliarde lei este cea mai mare sumă alocată pentru investiţii publice după Revoluţie. Investiţiile publice au efecte de multiplicare în economie. Multiplicatorul cumulativ agregat al investiţiilor publice arată un coeficient de multiplicare între 1,5 şi 8. Adică la 1 leu investiţie publică se atrag efecte în economie de 1,5 lei pe termen scurt până la 8 lei la 5 ani de la finalizarea investiţiei, în funcţie de domeniu. (...) Aceasta este calea corectă şi aşa ne propunem să facem în continuare. Vrem să vă sprijinim, pentru că doar susţinând companiile româneşti si menţinând la cote stabile consumul intern putem spera să trecem în 2023 la o etapă nouă de dezvoltare economică a ţării", a spus Marcel Ciolacu.

• Adrian Câciu: "6% din PIB, cât s-a acordat anul acesta, cred că poate fi replicat şi anul viitor pentru economie şi pentru oameni"

La rândul său, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, a precizat că Guvernul poate replica anul viitor ajutorul acordat în 2022 companiilor şi cetăţenilor.

"Anul trecut, când inflaţia a crescut de trei ori, era un moment propice să ne uităm mai atent la elementele care influenţează inflaţia. Odată pornit bulgărele inflaţiei este greu de oprit şi băncile centrale nu pot acţiona cu viteza necesară pentru a frâna inflaţia, deoarece acţiunea de stopare a inflaţiei este o acţiune de tip prociclic, produce costuri suplimentare. Cred că 6% din PIB, cât s-a acordat anul acesta, poate fi replicat şi anul viitor pentru economie şi pentru oameni", a declarat Adrian Câciu.

Ministrul Finanţelor se bazează pe faptul că "avantajul nostru este că vulnerabilităţile pe care le-am acumulat de-a lungul timpului ne-au lăsat foarte mult spaţiu de investit".

"Sunt foarte multe ţări în Europa care nu mai au unde investi (..) Această lipsă a noastră structurală, de-a lungul timpului, va reprezenta din punctul meu de vedere elementul de boost, de împingere în sus a părţii de creştere economică şi noi trebuie să găsim programele pe câteva sectoare care se manifestă în momentul acesta sub potenţial", a arătat Adrian Câciu.

El s-a referit şi la criticile care i-au fost aduse în ultimele luni, după modificarea din luna iulie a Codului Fiscal.

Ministrul Finanţelor a spus că "banii care se strâng de la companii se întorc în economie".

"Statul nu are un portofel în care să pună bani deoparte. Tot ceea ce încasează, într-o formă sau alta, transmite către economie, prin programe, prin cetăţeni, ca multiplicatori individuali sau prin lucrările de infrastructură. Noi trebuie să avem grijă, împreună, ca modul în care se întorc în economie să fie valorificat la maximum", a afirmat Adrian Câciu, care a menţionat că "provocarea tuturor este anul 2023".

"Deja începem să lucrăm la bugetul pe anul 2023, buget care are în vedere în continuare acordarea de stimuli importanţi economiei şi de aceea este important pe de o parte să continuăm programele pe care le avem. Apropo de IMM Invest Plus şi programe de finanţare cu garanţii de stat, ele vor continua şi în 2023, (...) dar este necesar să lucrăm aplicat în perioada următoare pentru că este foarte important cum vom ataca trimestrul I. (...) Este foarte important în fiecare an cum începi trimestrul unu, de aceea programele cu care începem în trimestrul I vor duce trendul pe întreg anul", a concluzionat ministrul Finanţelor.