CARTEL ALFA, DESPRE GREVA STB: Comportamentul rigid, de tipul stăpân de sclavi trebuie să înceteze şi să fie înlocuit cu dialogul social

Cartel Alfa apără sindicatele din cadrul Societăţii de Transport Bucureşti, acuzând un "atac concertat împotriva instituţiei sindicale şi a liderilor de sindicat", într-un comunicat remis astăzi redacţiei.

"Conflictul de muncă de la nivelul Societăţii de Transport Bucureşti a încetat astăzi. Deşi organizaţia sindicală de la nivelul STB nu aparţine structurii noastre, intervenţiile făcute în această perioadă de anumite personalităţi, oficiali publici şi de către unii reprezentanţi ai mass-media, au arătat în fapt un atac concertat împotriva instituţiei sindicale şi a liderilor de sindicat.

Având în vedere aceste aspecte, în calitate de organizaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional şi membră a Confederaţiei Europene a Sindicatelor şi a Confederaţiei Sindicale Internaţionale, avem obligaţia să intervenim şi facem următoarele precizări:

Este de menţionat că dreptul salariaţilor la grevă este prevăzut de Constituţia României, formă de acţiune sindicală care inseamnă un sacrificiu pentru salariaţi, afectându-le venitul familiar precar pe care îl au, însă este unicul instrument care obligă capitalul (prin angajator) să intre în dialog;

În absenţa dialogului social real şi constant, greva este singura formă a salariaţilor de a atrage public atenţia asupra unui comportament anormal, de multe ori de tip feudal al capitalului reprezentat prin angajatorul unităţii respective, chiar dacă prin grevă anumite segmente ale societăţii ar putea avea de suferit; fenomenul este mai relevant în cazul grevelor realizate în domeniul structurilor aparţinând serviciilor de utilitate publică şi interes general (educaţie, sănătate, transport public);

Faptul că dreptul la grevă este garantat de Constituţie, cât şi de convenţiile internaţionale ratificate de statul român, dar legea de aplicare îl încalcă, demonstrează că decidenţii politici nu acţionează în spiritul construcţiei unui stat de drept în folosul cetăţenilor. Legea 62/2011 a dialogului social permite declanşarea unui conflict de muncă numai prin asumarea răspunderii de către organizaţia sindicală reprezentativă, în anumite condiţii, foarte restrictive, care sunt greu, uneori chiar imposibil de îndeplinit;

Dacă dăm la o parte discuţiile de suprafaţă, vedem esenţa problemei: puterea politică a îngrădit arbitrar şi abuziv dreptul la grevă şi la negocieri colective timp de aproape doi ani, timp în care situaţia economică şi socială a suferit schimbări majore. Interdicţia completă a grevei în unele domenii pe perioada stării de alertă, printre care şi transportul public, precum şi limitarea numărului de participanţi la proteste (infim faţă de congrese sau manifestări culturale), sub pretextul situaţiei epidemiologice, arată că decidenţii îşi doresc controlul şi împiedicarea manifestării nemulţumirii cetăţenilor faţă de măsurile pe care le iau. Doar că, oricât ai interzice posibilitatea manifestării lor legale şi organizate, nemulţumirile rămân şi se acumulează. Consecinţa este că se vor manifesta imprevizibil şi posibil violent, iar creşterea frecvenţei protestelor şi grevelor spontane în ultimul timp stă mărturie acestui fapt;

Ceea ce nu se înţelege foarte bine este că rolul sindicatului este tocmai acela de a evita conflictele. Instrumentele pe care sindicatul le are la dispoziţie pentru a realiza pacea socială sunt: dialogul social, consultarea şi negocierea colectivă. Dacă aceste instrumente sunt blocate, prin efectul legii sau prin refuzul de dialog şi lipsa de cooperare a patronatului, conflictul este inevitabil. Din nou, şi în cazul STB, s-au prezentat dovezi că sindicatul a făcut demersurile care îi revin pentru a evita conflictul, fiind blocat de atitudinea managementului şi lipsa acestuia de dialog;

Dacă o conducere nu a putut evita o întrerupere a muncii de către majoritatea salariaţilor, a refuzat dialogul cu reprezentanţii acestora, de fiecare dată când aceştia au semnalat problemele, a refuzat negocierea unui contract colectiv de muncă, a ameninţat în loc să găsească soluţii, atunci această conducere arată incapacitate managerială şi responsabilitatea conflictului îi aparţine în totalitate.

Nemulţumirile salariaţilor, enumerate de cei care au încetat munca voluntar, sunt justificate şi reale (condiţii de muncă neadecvate, lipsă piese de schimb care duce la reducerea normei de muncă şi implicit a veniturilor, dar şi probleme tehnice care pun inclusiv siguranţa transportului în pericol). Acestea trebuie să constituie subiectul principal de discuţie.

Faptul că Justiţia se pronunţă foarte rapid când este vorba de cetăţean, dar jafurile şi deciziile eronate care fac parte din "răspunderea" aleşilor şi decidenţilor nu sunt rezolvate în termen şi devin perimate nu creează premisele ca cetăţeanul de rând să mai creadă în justiţie.

Întrucât comportamentul rigid, de tip stăpân de sclavi demonstrat până acum trebuie să înceteze, CNS Cartel ALFA solicită:

Modificarea de urgenţă a Legii dialogului social pentru prevenirea problemelor viitoare!

Constituţia României:

ARTICOLUL 16 Egalitatea în drepturi

(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

A se vedea şi Decizie 25/2011.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

ARTICOLUL 22 Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică

(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.

ARTICOLUL 40 Dreptul de asociere

(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

ARTICOLUL 41 Munca şi protecţia socială a muncii

(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.

(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.

(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

ARTICOLUL 43 Dreptul la grevă

(1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. " se arată în comunicatul Cartel Alfa.