CĂRUŢA ÎNAINTEA CAILOR Guvernul a aprobat proiectul privind izolarea şi carantina

Guvernul s-a conformat recentei decizii prin care Curtea Constituţională a României consideră că prevederile din legea 55/2020 privind instituirea carantinei şi izolării persoanelor prin ordin de ministru nu sunt conforme cu dispoziţiile Constituţiei.

După ce, în ultimele zile, am asistat la un ping-pong al declaraţiilor între Valer Dorneanu - preşedintele CCR - şi premierul Ludovic Orban, cu privire la decizia respectivă, ce a permis ca peste 60 de persoane aflate în spitale în stare de carantină sau izolare să părăsească la cerere unităţile medicale, crescând astfel riscul unor potenţiale infectări ale altor cetăţeni noul coronavirus, Guvernul a adoptat, ieri, proiectul de lege pentru definirea procedurilor de carantinare şi izolare. Documentul a fost trimis la Parlament pentru a fi dezbătut şi votat în procedură de urgenţă.

Chiar dacă Executivul s-a conformat deciziei CCR, premierul Ludovic Orban a continuat să eticheteze Curtea Constituţională ca o filială a PSD.

La începutul şedinţei de Guvern, Ludovic Orban a spus: "De la începutul epidemiei, orice demers al guvernului şi al autorităţilor implicate în lupta contra Covid a fost boicotat, îngreunat şi aş spune în multe momente sabotat literalmente, de atitudinea unor lideri politici, de decizii care au fost luate împotriva voinţei guvernului şi de atitudinea unor instituţii publice care s-au comportat ca nişte filiale declarate ale PSD. (...) Vreau numai să readuc aminte că, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, practic toate amenzile date de instituţiile cu drept de control şi de dare a amenzilor au fost anulate printr-o decizie a CCR, ca şi filială a PSD. Vă readuc aminte că, la trecerea de la starea de urgenţă în starea de alertă, ne-am trezit cu o altă decizie a Curţii Constituţionale, care ne-a creat o situaţie dramatică pe care, până la urmă, am putut s-o rezolvăm printr-un proiect de lege înaintat de guvern, în procedură de urgenţă, către parlament, care a fost adoptat, dar, evident, a fost adoptat cu multe modificări care ne-au îngreunat posibilităţile reale de a ne lupta eficient contra epidemiei. (...) Acum suntem în faţa unei noi situaţii de o gravitate fără precedent care s-a creat în urma unei decizii a Curţii Constituţionale. Curtea a decis că nu există bază legală pentru ca cetăţenii care au fost diagnosticaţi ca fiind bolnavi să fie trataţi în spital şi că orice pacient care este infectat cu Covid, care nu vrea să stea în spital, poate să plece din spital. De asemenea, Curtea Constituţională ne-a lăsat fără posibilitatea de a lua decizii cu privire la izolarea la domiciliu, de carantinare a persoanelor în spaţii instituţionalizate; de asemenea, de posibilitatea de a carantina localităţi, cartiere, zone.

(...) Eu cred că orice instituţie trebuie să se comporte responsabil în situaţii de epidemie şi trebuie să pună pe primul plan sănătatea cetăţenilor români, apărarea vieţii şi sănătăţii românilor, nu să facă jocuri politice şi să pună beţe în roate la toate demersurile pe care le-am luat ca guvern împreună cu toată autorităţile şi cu toţi specialiştii".

• Pacienţii pot contesta la instanţă măsura carantinării sau izolării

Detaliile privitoare la viitorul act normativ adoptat de Guvern şi trimis Parlamentului au fost oferite după şedinţă de ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi de secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Cei doi au arătat că prevederile actului normativ se vor aplica nu doar situaţiei actuale cauzate de pandemia de coronavirus, ci în orice altă situaţie care necesită astfel de măsuri.

Ministrul Nelu Tătaru a declarat: "Acest act normativ este necesar pentru a putea gestiona pandemia şi sper ca, atunci când va ajunge în Parlament, interesul naţional să nu lase loc de interpretare politică. Aţi putut observa de vineri până astăzi (n.r. - ieri) modificările de abordare a tot ce a însemnat carantină şi internare. Suntem în evaluarea persoanelor care au părăsit izolarea sau carantinarea şi avem o diferenţă de număr de pacienţi în spitale de 550 mai puţini internaţi în spitale în ultimele două zile. Monitorizarea acestor pacienţi de face de către Direcţia de Sănătate Publică şi medicul de familie. Acum nu avem pârghiile necesrae pentru a urmări pacientul externat".

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a arătat că, potrivit actului normativ, trimis Parlamentului pentru aprobare, termenul "izolare" se va referi la persoanele bolnave sau infectate, termenul "carantina persoanelor" se va referi la persoane sănătoase, iar dacă e depăşită capacitatea spitalelor, izolarea va putea fi făcută şi la domiciliu.

Raed Arafat a mai spus: "Există şi posibilitatea instituirii unor măsuri de către comandantul acţiunii, care apoi trebuie supuse validării Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. De asemenea, prefecturile, prin Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică, pot aproba carantinarea unor zone din judeţele lor, dar nimeni nu va lua decizia singur. Întotdeauna va exista o implicare a părţii ştiinţifice: DSP, Institutul Naţional de Sănătate Publică, etc.. Legea se referă şi la situaţiile în care se instituie măsurile de carantină sau izolare: epidemie declarată de Ministerul Sănătăţii, urgenţă de sătătate publică declarată de OMS, pandemie declarată de OMS, eveniment neobişnuit declarat de DSU sau Ministerul Sănătăţii. Prin excepţie, dacă un medic constată un risc de trasmitere comunitară al unei boli extrem de contagioase, informează DSP şi poate lua decizia de carantinare sau izolare până se iau măsurile la nivel zonal sau naţional".

Şeful DSU a menţionat cazul unui pacient simptomatic de Covid 19, care, în urma deciziei CCR, a avut nevoie de oxigen, dar a refuzat internarea în spital. "El e un risc major pentru familie, apropiaţi, dar şi pentru sănătatea lui", a precizat Raed Arafat.

Proiectul de lege prevede că toate cheltuielile de carantinare şi izolare în spaţii instituţionalizate vor fi suportate din bugetul Ministerului Sănătăţii. De asemenea, carantina pentru persoanele sănătoase care sosesc în România din zone cu risc epidemiologic ridicat, persoanele suspecte de a fi infectate sau persoanele care au venit în contact cu persoane confirmate de îmbolnăvire, în situaţiile de risc epidemiologic se decide prin hotărârea Comitetului National pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea grupului de suport tehnico - ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase. Pentru situaţiile în care există un risc iminent, Comandantul acţiunii la nivel naţional dispune prin ordin măsurile prevăzute de carantinare sau izolare.

"În cazul în care măsurile vizează un număr estimat mai mare de 50.000 de persoane, acestea trebuie validate în termen de maximum 48 de ore de către Comitetul National pentru Situaţii de Urgenţă", se arată în proiectul de lege.

Proiectul de lege mai prevede că orice persoană, care este carantinată sau izolată potrivit noilor dispoziţii, poate introduce, pe toată durata carantinării sau izolării, acţiune la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are reşedinţa ori la judecătoria în a cărei circumscripţie este situată unitatea sanitară în care este internată, solicitând revizuirea măsurii sau încetarea acesteia. Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, iar judecarea lor se face de urgenţă şi cu precădere, dispoziţiile art. 200 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă nefiind aplicabile.

• Nelu Tătaru: "Contextul epidemiologic va stabili dacă vom redeschide restaurantele"

În cadrul briefingului de presă, ministrul Sănătăţii s-a referit şi la ce s-a întâmplat în ultima perioadă pe litoral. Nelu Tătaru a spus: "Aceste imagini nu sunt doar din acest week-end, sunt aşa de patru week-end-uri. Facem apel la respectarea distanţării fizice. Am fost împiedicaţi să luăm măsuri de decizia CCR, care ne-a lăsat fără pârghii de intervenţie".

Referitor la o eventuală redeschidere a restaurantelor începând cu 9 iulie, ministrul Sănătăţii a spus că luarea acestei măsuri va depinde contextul epidemiologic consemnat în cursul acestor zile.

"Aveam în calcul de la 1 iulie redeschiderea restaurantelor, dar contextul ne-a făcut să amânăm decizia. De joi discutăm într-un grup de lucru pentru a cădea de acord asupra unor reguli. O parte din parteneri respectă mai puţin regulile. Odată cu stabilirea regulilor, acestea trebuie respectate. Dacă vom avea o concluzie a grupului tehnic de lucru, vom aborda şi momentul redeschiderii restaurantelor. Noi vrem să fie cât mai repede", a afirmat Nelu Tătaru.

Conform unor informaţii apărute în mass-media, care citează un proiect de ordin ce reglementează condiţiile de redeschidere, spaţiile interioare ale restaurantelor vor fi redeschise cu o serie de reguli şi restricţii, în care, de exemplu, clienţilor le va fi permis să meargă doar pe anumite benzi cu sens unic, semnalizate, păstrând distanţa de 2 metri unii de alţii la mesele vecine, iar solniţele, meniurile şi olivierele vor putea fi transferate de la o masă la alta doar după ce vor fi dezinfectate.

La intrarea în restaurant ar urma să fie organizat un "triaj observaţional" al clienţilor, urmând să le fie interzise accesul acelora care dau semne că ar avea infecţii respiratorii. Va fi interzis consumul de produse stând în picioare, cu exceptia meselor dedicate acestui tip de servire. Proicetul prevede că o masă poate fi ocupată de maximum 6 clienţi (faţă de maximum 4 la terase), exceptaţi de la această regulă fiind membrii aceleiaşi familii.