Castelul Bran, retrocedat lui Dracula?

• Dominic de Habsburg, suspectat că vrea să transforme Castelul Bran într-o reşedinţă a divertismentului Dracula

• Breasla ghizilor din ţara noastră protestează faţă de înstrăinarea Castelului Bran şi solicită prin vocea reprezentantului lor, Mircea Radea, anularea "actului de retrocedare"

• De la 1 martie şi până în prezent, din Castel au fost scoase piesele de mici dimensiuni şi mobilierul de la primele două etaje, iar programul de vizitare a fost redus, susţine Mircea Radea l

• Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT): Trebuie făcut totul pentru a păstra Castelul Bran în circuitul turistic, aşa cum a fost şi până acum

Piesele din expoziţia actuală aflată în Castelul Bran, ce urmează să fie retrocedat lui Dominic de Habsburg în luna mai, au început să fie scoase din muzeu începând cu data de 1 martie.

Până ieri s-au scos din muzeu toate piesele de mici dimensiuni, inclusiv lustrele din unele camere, şi mobila aflată la etajele unu şi doi, ne-a declarat Mircea Radea, istoric şi ghid naţional.

Pentru a facilita această acţiune, începând cu data de trei martie, programul de vizitare a fost redus la numai patru ore pe zi, în intervalul 12 - 16 , de miercuri până vineri, şi între 9 -16, sâmbăta şi duminica.

Conform informaţiilor vehiculate în presă în ultimii trei ani, viitorii proprietari şi-au arătat intenţia de a aduce o firmă americană care să îmbunătăţească veniturile Castelului Bran, spune Mircea Radea. Dacă aceeaşi firmă americană se va ocupa şi de reamenajare, cel mai probabil Castelul Bran va fi deveni un soi de "Dracula Park", este de părere domnia sa.

Şi mai grav este faptul că această înstrăinare a fost gândită astfel încât să fie evitat orice posibil protest care ar fi survenit în urma unei schimbări bruşte a proprietarului şi destinaţiei Castelului. De aceea, în mai 2006, pe lângă actul de "retrocedare", fostul ministru Adrian Iorgulescu şi Dominic de Habsburg au semnat un document adiţional prin care Ministerul Culturii păstra în administrare încă trei ani Castelul Bran, a precizat Mircea Radea.

La sfârşitul lunii ianuarie, Dominic de Habsburg, pentru a linişti opinia publică, promitea păstrarea Cas­telului în circuitul de vizitare sub forma unui muzeu privat. Sursa noastră adaugă: "Se pare că totul nu a fost decât o amăgire, la sfârşitul căreia poporul român va pierde un monument şi un simbol naţional de cea mai mare însemnătate, cunoscut în întreaga lume".

• Dragoş Anastasiu (ANAT) subliniază importanţa menţinerii Castelului Bran în circuitul turistic

Dragoş Anastasiu, preşedintele ANAT, a subliniat ieri, într-o conferinţă de presă, importanţa menţinerii Castelului Bran în circuitul turistic şi readucerea lui în patrimoniul naţional.

Totodată, Mircea Vlad, vicepreşedintele ANAT, a declarat: "Am dori să lansăm un semnal de alarmă. Poate în ceasul al doisprezecelea mai există o posibilitate de răscumpărare a Castelului Bran". Potrivit domniei sale, statul român ar trebui să sacrifice "20-30-40 de milioane de dolari sau euro" pentru această răscumpărare , "având în vedere că un kilometru de autostradă costă 10-15 milioane de euro".

• Cât pierde statul român de pe urma retrocedării

Castelul Bran este unul dintre cele mai vizitate muzee din ţara noastră, fiind pe locul doi în topul preferinţelor vizitatorilor români, după Muzeul Peleş, şi pe primul loc pentru cei străini.

Pe timpul verii, la Castelul Bran vin şi peste 2000 de vizitatori zilnic, spune Mircea Radea. La un preţ al biletului de 12 lei, cât este în prezent, la care se adaugă taxele de fotografiat şi filmat, veniturile Castelului într-o zi de vară pot ajunge şi la 35.000-50.000 de lei (350.000.000 - 500.000.000 de lei vechi).

Numai în sezonul estival, care numără aproximativ 70 de zile, suma încasată de statul român este de 3.000.000-3.500.000 de lei(30 -35 de miliarde de lei vechi).

În decursul unui an, Castelul Bran are aproximativ 300 - 350 de mii de vizitatori, care aduc muzeului încasări totale de aproximativ 7.000.000 de lei (70 de miliarde de lei vechi). În plus, completează Mircea Radea, cheltuielile de întreţinere, mai mici decât ale Castelului Peleş, fac din Castelul Bran cel mai eficient muzeu din România.

• Pierderea Castelului Bran va duce la falimentarea celorlalte două secţii ale muzeului actual, Vama Medievală şi Muzeul Satului

Muzeul Bran are în prezent trei secţii: Castelul, Vama Medievală şi Muzeul Satului.

După ce Castelul va trece în administrarea directă a familiei de Habsburg, în luna mai, celelalte două secţii vor fi transformate în muzee de sine stătătoare, spune Mircea Radea.

În prezent, acelaşi bilet de vizitare permite accesul la toate cele trei obiective. Cu toate acestea, numai 20-30% din vizitatori se opresc şi la Muzeul Satului, accesul către Castel făcându-se prin curtea acestuia, şi numai câţiva dintre ei merg să viziteze şi Vama Medievală.

Mircea Radea este de părere că cele două muzee vor falimenta din start, în momentul în care vor deveni două entităţi distincte, cu bilete de acces separate, iar cea mai mare parte a angajaţilor vor fi disponibilizaţi.