Cât de aproape de faliment sunt municipalităţile din Germania?

Fundaţia Bertelsmann a publicat ieri un studiu privind situaţia finanţelor publice la nivelul administraţiilor locale din Germania. Datele analizate acoperă perioada 2007 - 2011 şi indică o deteriorare severă a indicatorilor financiari, pe fondul creşterii semnificative a datoriilor.

În secţiunea dedicată municipalităţilor, pe site-ul fundaţiei se arată că "oraşele noastre nu o duc bine", deoarece se confruntă cu "probleme uriaşe de menţinere a funcţionalităţii infrastructurii la un nivel competitiv".

La prima vedere se poate aprecia că o astfel de evoluţie este normală în contextul crizei economice de la nivel continental. Din păcate, ceea ce scrie Fundaţia Bertelsmann pe site se referă la situaţia premergătoare crizei. O analiză de la Asociaţia Oraşelor din Germania arăta, încă din 2005, că datoriile administraţiilor locale au crescut puternic.

Extinderea studiului de către Fundaţia Bertelsmann până în 2011 a condus la dezvăluirea faptului că "dificultăţile financiare ale municipalităţilor din Germania s-au intensificat dramatic", după cum scrie cotidianul financiar Handelsblatt.

Între 2007 şi 2011 datoriile municipale au crescut cu 19 miliarde de euro, până la 130 de miliarde, în condiţiile unor deficite bugetare cumulate de peste 19 miliarde de euro în perioada 2009 - 2011 (vezi grafic).

Oraşul Oberhausen, din landul Renania de Nord-Westfalia, se află pe primul loc în clasamentul datoriilor, iar articolul din Handelsblatt îl numeşte Detroit-ul Germaniei. Primele zece locuri din acest clasament al candidaţilor la faliment îl ocupă cinci oraşe din Renania de Nord-Westfalia şi cinci oraşe din Renania-Palatinat, printre care se regăsesc Essen, Mainz şi Kaiserslautern.

Concluziile studiului au la bază situaţiile contabile oficiale, dar adevăratul nivel al deficitelor este greu de evaluat, în condiţiile în care aproape 60% din datorii au fost externalizate, după cum mai arată Handelsblatt.

O altă tendinţă negativă reflectată în studiul Fundaţiei Bertelsmann o reprezintă creşterea accelerată a creditelor pe termen scurt contractate de administraţiile locale, valoarea acestora ajungând până la 44 de miliarde de euro în 2011, de la 29 de miliarde în 2007. Utilizarea acestui tip de credite a determinat o reducere considerabilă a capacităţii municipalităţilor de a contracta credite pentru investiţii, cu rezultate negative asupra lucrărilor de întreţinere a infrastructurii.

Pornind de la acelaşi studiu al Fundaţiei Bertelsmann, cotidianul online Deutsche Wirtschafts Nachrichten scrie că municipalităţi cu o populaţiie cumulată de circa zece milioane se confruntă cu un colaps financiar iminent şi vor fi nevoite să ceară ajutor de la bugetul federal. "Taxe şi impozite mai mari au apărut deja la orizont pentru cetăţenii din regiunile cu cele mai mari datorii", se mai arată în DWN.

Dar taxele şi impozitele mai mari sunt la orizont pentru toată Germania, conform proiectului de buget pentru 2014. În cele peste 3.300 de pagini, jurnaliştii de la DWN au descoperit "portiţe" pentru viitoare creşteri ale fiscalităţii, în condiţiile în care guvernul federal a anunţat că doreşte să limiteze valoarea emisiunilor de obligaţiuni.

Sumele suplimentare vor fi necesare pentru acoperirea costurilor crizei din zona euro, mai ales pe fondul creşterii presiunilor internaţionale privind necesitatea unui nou haircut aplicat datoriilor suverane ale Greciei.

După multe programe de salvare, din care ultimul (n.a. doar ca ordine cronologică) tocmai a fost anunţat de Ministrul de Finanţe Wolfgang Schäuble, datoriile Greciei sunt acum deţinute, aproape în totalitate, de guverne şi instituţii oficiale europene, precum şi de către FMI. Cum Fondul nici nu vrea să audă de haircut, povara va rămâne integral asupra statelor europene, în special asupra Germaniei.

Se pare că, în curând, vom avea ocazia să observăm cât de puternic este spiritul european al contribuabililor germani, care, în lipsa unui cuvânt de spus în privinţa poverii fiscale, vor trebui să aleagă între repararea drumurilor şi iertarea datoriilor Greciei.

Iar drumurile Germaniei abia acum încep să se strice şi Grecia nu este decât prima ţară europeană care va cere ştergerea datoriilor sale către guvernele "prietene" din zona euro.