Cât de aproape de panică se află BCE şi Federal Reserve?

Oficiali ai Băncii Centrale Europene declarau, în urmă cu câteva luni, că "doar un şoc economic serios va determina reluarea operaţiunilor TLTRO".

Nu mai departe de începutul acestei luni, oficialii BCE declarau că "trebuie să existe elemente mai multe şi mai convingătoare" pentru a fi relansate operaţiunile TLTRO, după cum scria Reuters.

Unul dintre motivele de îngrijorare era legat de "alimentarea percepţiilor cu privire la susţinerea directă a unor bănci", în condiţiile în care preşedintele Mario Draghi declarase anterior că "trebuie să existe o bună justificare de politică monetară pentru TLTRO".

Acum se pare că "şocul economic dureros" s-a materializat sau este foarte aproape de materializare, pe fondul deteriorării severe a condiţiilor economice din zona euro, mai ales la nivelul sectorului industrial.

În aceste condiţii, Benoît Coeure, membru al conducerii executive a BCE, a declarat, în cadrul unei conferinţe organizate la New York de Council on Foreign Relations că relansarea operaţiunilor TLTRO este posibilă şi se discută la nivelul băncii, însă "trebuie să ne asigurăm că servesc un scop monetar".

Bloomberg scrie că aceste declaraţii au oferit cel mai puternic semnal de până acum cu privire la relansarea operaţiunilor de refinanţare.

Agenţia de ştiri mai arată că băncile au semnalat deja BCE că după maturitatea creditelor acordate prin TLTRO vor avea nevoie de surse alternative de finanţare, iar dobânzile pentru consumatori şi companii vor creşte.

Economiştii de la Bloomberg au mai arătat că se aşteaptă la reluarea TLTRO în acest an, deoarece "fără o astfel de acţiune, bilanţul BCE se va reduce şi va determina o restricţionare semnificativă a condiţiilor financiare".

Operaţiunile de refinanţare pe termen lung a băncilor din zona euro de către BCE au fost lansate în 2009, iar din 2014 a fost mărită durata şi volumul refinanţărilor. Tot atunci a fost introdus şi conceptul de "refinanţare ţintită", adică băncile comerciale trebuie să aloce sumele primite de la BCE către creditarea sectorului privat nefinanciar, respectiv companii şi gospodăriile populaţiei.

După cum se arată pe site-ul BCE, dobânda pentru aceste finanţări TLTRO cu o maturitate de 4 ani putea să coboare până la nivelul dobânzii acordate în cadrul facilităţii de depozit, aflată şi în prezent la valori negative.

După cele două operaţiuni TLTRO, din martie 2014 şi martie 2016, soldul refinanţărilor din bilanţul BCE a crescut până la circa 770 de miliarde de euro în T2 2017, iar în prezent se află la circa 723 de miliarde de euro (vezi graficul).

Un economist de la Societe Generale a declarat pentru Bloomberg că BCE ar putea să relaxeze condiţiile de acordare a refinanţărilor pe termen lung, în special prin includerea creditării ipotecare între ţintele creditării.

Oricât ar părea de neverosimil, analistul gigantului bancar francez consideră că "includerea creditului ipotecar ar conduce la susţinerea încrederii consumatorilor".

Chiar aşa? Iar aceştia vor alerga să împrumute şi mai mult pentru a plăti preţuri şi mai umflate, fiind deplin încrezători că dobânzile vor rămâne la minime istorice pentru totdeauna, iar veniturile vor creşte în fiecare an, tot pentru eternitate?

Deoarece eficienţa unor noi programe de refinanţare a sistemului bancar din zona euro şi eficienţa unei noi relaxări cantitative se află sub un mare semn de întrebare, cotidianul Die Welt a adus în atenţie forma supremă a utilizării tiparniţei, injectarea directă a banilor tipăriţi în economie, cunoscută şi sub numele "bani din elicopter", deşi aceasta este interzisă explicit în tratatele europene.

"Banii din elicopter reprezintă o soluţie fezabilă şi mult mai probabilă decât îşi imaginează multă lume", a declarat pentru cotidianul Die Welt profesorul Marcel Fratzscher, fost economist în cadrul BCE, în prezent director al Institutului German pentru Studii Economice (DIW Berlin).

În opinia sa, soluţia nu va fi aplicată în viitorul apropiat şi va fi utilizată doar în cazul unei crize serioase.

Dar oare cât de apropiată este situaţia economică actuală din zona euro, care deja s-a deteriorat considerabil, de pragul "crizei serioase"?

După cum mai scrie Die Welt, banii din elicopter pot rezolva două probleme fundamentale ale uniunii monetare dintr-o singură lovitură: investiţiile în infrastructură pot funcţiona ca pachet de stimulare economică, iar faptul că banii sunt tipăriţi şi injectaţi direct în economie înseamnă că nu va creşte nici datoria publică şi nici datoria consumatorilor.

Cei care susţin această "soluţie", cunoscută sub numele "Teoria Monetară Modernă" (MMT) în Statele Unite, consideră că "dacă vor intra prea mulţi bani în economie şi va creşte accelerat inflaţia, atunci banii pot fi retraşi din circulaţie prin majorarea taxelor", după cum mai scrie cotidianul german.

Bineînţeles că "soluţia" propusă de susţinătorii MMT este absurdă, la fel cum absurdă este şi "speranţa" că banii excedentari pot fi scoşi simplu din economie prin creşterea taxelor şi fără efecte secundare deosebit de grave.

După cum a declarat Otmar Issing, primul economist-şef al BCE, "este greu de crezut că o bancă centrală, care începe să injecteze direct bani în economie, va putea să recapete controlul asupra tiparniţei".

Pe lângă "tracţiunea" tot mai mare a MMT peste Ocean, şi acolo au apărut semnale referitoare la oprirea restricţionării cantitative prin care se reduce bilanţul Federal Reserve.

Acum acestea au venit chiar de la oficiali ai Fed-ului. "În opinia mea, procesul de normalizare a bilanţului trebuie să se încheie până la sfârşitul acestui an", a declarat doamna Lael Brainard, membru al Consiliului Guvernatorilor, pentru postul de televiziune CNBC, fără a preciza însă o anumită valoare pentru noul nivel considerat normal.

Ultimele date macroeconomice din SUA, dintre care s-au remarcat scăderea masivă a vânzărilor retail şi a producţiei industriale, au determinat Federal Reserve Bank of New York să reducă puternic prognoza de creştere pentru 2019, până la 1,1%, de la o valoare dublă în urmă cu o săptămână.

În acest context a venit a doua declaraţie în sprijinul opririi contracţiei bilanţului băncii centrale americane, din partea preşedintelui Federal Reserve Bank of Cleveland (FRBC).

"La următoarele şedinţe vom finaliza planurile pentru completarea procesului de normalizare a bilanţului", a declarat doamna Loretta Mester, care are calitatea de membru fără drept de vot al Comitetului de Politică Monetară al Federal Reserve (FOMC) în 2019.

După cum scrie Reuters, preşedintele FRBC a mai precizat că "nu am văzut dovezi conform cărora contracţia bilanţului Federal Reserve a determinat apariţia problemelor pentru pieţele financiare".

Din păcate, doamna Mester a făcut aici o greşeală gravă, respectiv a confundat absenţa dovezii cu dovada absenţei.

Dacă acest tip de raţionament este prezent pe scară largă în cadrul Federal Reserve şi al BCE, atunci injectarea directă a însemnelor monetare în economie, pe fondul panicii băncilor centrale, nu poate fi exclusă, iar pregătirea fiecăruia dintre noi pentru această situaţie nu poate fi amânată până când "elicopterele" vor apărea la orizont.