Şeful Parchetului naţional din Spania a ordonat ca Parchetul din Catalonia să îi urmărească penal pe cei responsabili de organizarea unui vot privind independenţa regiunii, printre care liderul naţionalist Artur Mas, dar în lipsa unui acord a fost sesizat un consiliu al procurorilor, transmite AFP.
"Procurorul general (cel mai înalt reprezentant al Parchetului la nivel naţional), Eduardo Torres-Dulce, consideră că trebuie depusă plângere în faţa Tribunalului superior de justiţie din Catalonia şi este ceea ce a ordonat", a precizat un comunicat al Parchetului, citat de Agerpres.
Acest tribunal este singurul competent să judece un ales ca liderul naţionalist Artur Mas, care se află la conducerea Cataloniei şi a organizat votul de pe 9 noiembrie, suspendat, totuşi, de Tribunalul Constituţional cu cinci zile înainte.
Afacerea deosebit de sensibilă în plină criză între Madrid şi Barcelona a provocat disensiuni între magistraţii naţionali şi cei regionali.
Luni, potrivit comunicatului amintit, Parchetul din Catalonia a făcut cunoscut că nu doreşte să execute ordinele Parchetului de la nivel naţional, apreciind că "este inadecvat în acest stadiu să se declanşeze urmări penale împotriva celor responsabili" de organizarea acestei consultări.
Dezacordul, a precizat Parchetul, urmează să fie tranşat de un consiliu al procurorilor, sesizat de acesta şi care se va reuni miercuri.
Peste 2,3 milioane de catalani din totalul de 7,5 milioane au participat la votul organizat de executivul catalan în pofida interzicerii sale de către Tribunalul Constituţional la solicitarea Madridului.
Guvernul spaniol este de părere că un astfel de vot privind independenţa, chiar simbolic şi fără valoare legală, este interzis prin Constituţie şi că trebuie consultaţi toţi spaniolii în legătură cu acest subiect.
Artur Mas a ignorat însă interdicţia, invocând dreptul la "libertatea de exprimare" şi, mai mult, dreptul catalanilor de a-şi decide viitorul.
Faptul că a organizat consultarea în pofida suspendării Tribunalului Constituţional ar putea, totuşi, potrivit unor jurişti, să fie încadrat la nesupunere civilă, situaţie ce i-ar atrage interdicţia de a exercita o funcţie publică electivă.