CAZACU, XTB:  "Preţul grâului a crescut cu peste 130%, iar al porumbului cu 106% faţă de media anuală a ultimilor ani"

Inflaţia nu are doar un singur propulsor: pe lângă energie şi blocajele de aprovizionare, alimentele sunt o sursă, mai ales după evenimentele recente, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, în Europa, grâul a ajuns, ieri, pe 17 mai, la 431,75 EUR/tonă pe bursa franceză, un nou maxim record pentru scadenţa în septembrie şi la doar câteva procente de vârful istoric pentru grâu. Pe ultimii 5 ani, în medie, preţul se afla la această dată la 185,5 EUR/tonă.

Astfel, nivelurile actuale sunt cu 132,7% mai ridicate faţă de ceea ce, privind în urmă, ar fi "normal".

În SUA, preţurile au trecut de 12.79 dolari/buşel (aproximativ 470 dolari/tonă) pe bursa din Chicago, pentru grânele cu livrare în iulie.

În medie, în ultimii 5 ani, în aceeaşi perioadă a anului, preţul era de 5,18 dolari/buşel, deci cotaţiile sunt mai mult decât duble faţă de nivelul mediu anterior, şi la sub 5% distanţă de vârful istoric.

Porumbul cu scadenţa în august este tranzacţionat la Paris, la închiderea de marţi la 379,5 EUR/tonă, faţă de o medie de 184,25 EUR/tonă, iar pentru livrare în noiembrie, 379,75 faţă de 177,25 EUR/tonă în această dată, media ultimilor 5 ani.

În SUA, preţul era pe 17 mai de 8,06 dolari/buşel (317 dolari/tonă) faţă de 4,24 dolari/buşel în medie raportat la ultimii 5 ani.

Dublarea faţă de reperele anterioare este "regula" şi aici.

Pe fondul preocupărilor majore ale pieţei referitoare la aprovizionarea globală, potrivit estimărilor ONU, 25 milioane de tone sunt blocate în Ucraina, o situaţie caracterizată de directorul adjunct al FAO (Food and Agriculture Organization) drept "grotescă".

India a hotărât interzicerea exporturilor drept răspuns la canicula ce pune în pericol recolta, iar preţurile au reacţionat puternic, cu aproape 6% la Chicago în ziua următoare. Acest lucru pune gaz pe foc într-o situaţie şi aşa dificilă.

India, al doilea producător mondial, după China şi înaintea Rusiei, devenise foarte importantă în condiţiile privării pieţei de grânele ucrainene, fiind în poziţia de a sări în ajutorul solicitanţilor în urma unei recolte peste aşteptări, cu aproximativ 7 mil. tone în plus.

Ţări precum Egipt, Indonezia şi Algeria, alături de alţi importatori din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu sunt acum în situaţia de a căuta alte surse de aprovizionare, pentru care concurenţa este şi mai ridicată.

Deşi măsurile Indiei sunt reversibile şi este posibil să fie îndepărtate atunci când situaţia va reveni la normal, totul depinde de vreme, şi tiparele neobişnuite ale ultimilor ani măresc riscul păstrării restricţiilor.

Importanţa deblocării livrărilor dinspre Ucraina este, astfel, în creştere. Situaţia este atât de serioasă încât tema e abordată insistent în discuţiile cu Rusia.

Blocada maritimă limitează drastic capacitatea de export a Ucrainei.

Transportul feroviar este insuficient, din motive de capacitate şi mai ales de timp, dat fiind că vagoanele dinspre Ucraina trebuie să aştepte până când osiile sunt schimbate sau conţinutul e transferat în cele cu dimensiunea potrivită pentru sistemul ferat european.

Provocarea logistică este uriaşă, cu timp de aşteptare de 16 zile, în medie, ajungând până la 30 de zile, potrivit unor oficiali UE, subliniază sursa citată.

Căi terestre şi fluviale ar urma să fie folosite, alături de un număr crescut de vehicule, vagoane şi barje. Pentru sectorul de transport din România, ar putea fi o veste bună.

Pe de altă parte, congestionarea rutelor ar putea crea, într-o anumită măsură, se speră, gestionabilă, alte dificultăţi şi întârzieri pentru produsele non-agricole.

Canada s-a oferit să ajute la transportul cerealelor, însă pentru ca măsură să fie eficientă, rutarea spre porturi din România sau alte ţări din jur trebuie mult îmbunătăţită.

Până acum, sezonul agricol pare a progresa acceptabil în Ucraina, raportat la condiţiile dificile, dar aprovizionarea pieţei internaţionale - şi transformarea cerealelor în venituri pentru bugetul contorsionat al ţării - nu este o misiune facilă.

Cantităţile în aşteptare în prezent, fără recolta viitoare, ar însemna aproximativ 8 miliarde de dolari.

La nivel global, stocurile relativ scăzute indică menţinerea unor riscuri pentru piaţă. Seceta s-a făcut simţită nu doar în India, ci şi în Europa.

Franţa, foarte importantă ca producător şi exportator de grâu, înregistra unul dintre cele mai scăzute niveluri de precipitaţii în prima jumătate a lunii mai.

Estimările Ministerului Agriculturii din SUA la nivel global sunt de 267 milioane de tone de grâu la finele sezonului (în vara lui 2023), un minim al ultimilor 6 ani, faţă de 272 milioane de tone, potrivit analiştilor intervievaţi.

În condiţiile actuale, preţurile par a se menţine la niveluri foarte ridicate în raport cu media istorică.

În România, semnele preliminare pentru recoltă sunt relativ bune, în special cu dezvoltările recente ale vremii, şi se speră un volum apropiat de cel al anului anterior, ceea ce la preţurile actuale ar fi foarte mulţumitor pentru agricultori.

Producţia de floarea soarelui ar urma să crească, în condiţiile reorientării unor terenuri cultivate cu alte cereale, beneficiind astfel de preţurile ridicate.

În total, dacă preţurile se menţin şi anul agricol permite o producţie comparabilă cu a anului trecut, veniturile producătorilor ar putea fi cu aproape 2 miliarde de EUR mai mari anul acesta.

Pentru consumatori, preţurile ridicate ar putea persista. Condiţiile strânse în privinţa ofertei ar însemna că, dacă vremea nu va "ţine" cu recolta, în oricare dintre regiunile majore de producţie a lumii, răspunsul pieţei ar fi pronunţat, ducând la creşteri de preţ suplimentare şi semnficative chiar faţă de nivelurile ridicate din prezent, se mai arată în comunicat.