CCR A DECIS ÎN FAVOAREA LUI LIVIU DRAGNEA Conflict constituţional între Parlament şi ÎCCJ

Curtea Constituţională a stabilit, ieri, că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor de 5 judecători. Magistraţii cons-tituţionali au admis, cu majoritate de voturi, sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu acest conflict.

Sesizarea la CCR a fost formulată în 2 octombrie, de către Guvern, în contextul în care şi liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut nelegalitatea cons-tituirii completelor de cinci judecători de la instanţa supremă, un astfel de complet judecând şi apelul în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care el a fost condamnat, de către instanţa de fond, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

La CCR au fost 7 voturi "pentru" şi 2 voturi "împotrivă". Cele două voturi aparţin judecătorilor Livia Stanciu şi Ştefan Minea. În urma deciziei CCR, Înalta Curte "va trebui să procedeze de îndată la alegerea prin tragere la sorţi a tuturor judecătorilor din completurile de 5". Consecinţa deciziei va fi că toate procesele în curs, aflate la completurile de 5 de la ÎCCJ vor fi reluate. Mai mult, se pare că persoanele condamnate definitiv de Înalta Curte, începând cu anul 2014, în completurile de 5 judecători, vor putea ataca aces-te sentinţe, dacă nu şi-au consumat căile extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură penală.

La şedinţa CCR de ieri, cabinetul Dăncilă a fost reprezentat de şeful Secretariatului General al Guvernului, Toni Greblă, fost judecător cons-tituţional, ÎCCJ de preşedintele Cristina Tarcea, iar Senatul, de Cristian Ionescu. De la dezbateri a lipsit reprezentantul Camerei Deputaţilor.

Şeful SGG, Toni Greblă, a spus: "Instanţa constituţională (...) trebuie să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi ÎCCJ, deoarece aceasta din urmă, refuzând să aplice legea în ceea ce priveşte compunerea completurilor de judecată din cinci judecători prin tragere la sorţi, a înfrânt astfel voinţa Parlamentului, care este unica legiuitoare a ţării. (...) Odată ce veţi fi soluţionat acest conflict, urmează să vă pronunţaţi asupra modului în care efectele acestui conflict, respectiv a compunerii completurilor de cinci judecători în alt mod decât cel prevăzut expres de lege, pot să fie îndreptate. (...) CCR extinde analiza acestui conflict şi asupra efectelor produse în perioada în care acest conflict juridic de natură constituţională a fiinţat, tocmai pentru a repara unele dintre efectele produse ca urmare a refuzului de a aplica prevederi legale care sunt de natură constituţională, în sensul în care compunerea completurilor de judecată este prevăzută de Constituţie ca putând fi făcută numai prin lege organică şi de niciun alt organ administrativ sau de altă natură din ţară".

• Preşedintele ÎCCJ: "Nu sunt întrunite elementele conflictului constituţional"

CCR nu a ţinut cont de opinia juridică formulată de magistratul Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a oferit o adevărată lecţie de drept în faţa magistraţilor constituţionali. Enumerând şi citând din motivările din decizii ale Curţii Constituţionale - 61/2017, 68/2016, 108/2014, 321/2017 - şi din legile succesive de organizare judiciară, şefa ÎCCJ a arătat că nu sunt întrunite cumulativ cele trei elemente necesare pentru existenţa unui conflict constituţional. Magistratul Cristina Tarcea a menţionat: "Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Jus-tiţie nu este instanţă de judecată şi nu poate avea atribuţii constituţionale. El este o simplă structură administrativă, în vederea bunei funcţionări a Înaltei Curţi. (...) Acest conflict nu îşi are izvorul în Constituţie, deoarece actorii şi-au respectat rolul constituţional, iar colegiul de conducere al ÎCCJ s-a dus la voinţa originală a legiuitorului şi a adoptat măsuri legale, nicidecum arbitrale. De asemenea, nimeni nu a arătat în ce ar consta blocajul instituţional. Autorul sesizării nu spune nimic cu privire la existenţa unui blocaj instituţional. Parlamentul nu a fost în blocaj instituţional, deoarece a continuat să legifereze, Guvernul la fel, iar Înalta Curte funcţionează în parametri optimi. Îmi este greu să constat un blocaj instituţional. Dacă Guvernul considera că există un astfel de blocaj putea să adopte o nouă ordonanţă de urgenţă, aşa cum a făcut-o în cazul OUG 90/2018 şi OUG 92/2018, unde în expunerile de motive se invocă riscul apariţiei unui blocaj instituţional. Cum Guvernul nu a adoptat o astfel de OUG în cazul completurilor de cinci judecători, reiese că nu a constatat niciun risc de blocare a activităţii instituţiei pe care o conduc. Astfel, din punctul nos-tru de vedere, nu există niciu conflict juridic de natură constituţională, deoarece nu sunt întrunite cumulativ cele trei elemente necesare pentru a fi constatat acest conflict".

• Legea de modificare, fără dispoziţii tranzitorii

Preşedintele Înaltei Curţi s-a referit şi la motivul pentru care, în urma intrării în vigoare a legii de organizare judiciară, nu a schimbat componenţa completurilor de cinci judecători. Cristina Tarcea a susţinut că a acţionat în litera şi spiritul legii, ţinând cont şi de voinţa originară a legiuitorului. Domnia sa a menţionat că aceste completuri de cinci judecători de la ÎCCJ nu sunt completuri obişnuite de judecată, ci funcţionează, practic, ca instanţe de control judiciar, conform deciziilor Curţii Constituţionale, putând fi calificate ca suprasecţii ale Înaltei Curţi, unde orice judecător din cadrul unei secţii poate fi mandatat pentru o perioadă de un an să exercite activitatea de control judiciar. În perioada respectivă, membrii completurilor nu sunt scoşi din activitatea judiciară a secţiilor din care provin, ci sunt ţinuţi să participe şi la şedinţele de judecată din cadrul acelor secţii.

Cristina Tarcea a spus: "Colegiul de conducere a respectat legea în litera şi spiritul ei, imediat după ce aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial. A respectat legea şi la emiterea deciziei din 4 septembrie 2018, prin care a spus că actualele completuri de cinci judecători sunt valabile până la 1 ianuarie 2019. Conform legii în vigoare, la articolul 32 se arată că la începutul fiecărui an, colegiul de conducere aprobă numărul şi componenţa completurilor de cinci judecători, care îşi exercită activitatea pe perioada întregului an calendaristic. Cum aceste completuri au fost trase la sorţi la începutul lui 2018, ele trebuie să rămână în vigoare până la 1 ianuarie 2019. Colegiul a aplicat acest text de lege. Dacă legiuitorul dorea altceva, adică să constituie noi completuri în iulie sau septembrie 2018, trebuia să treacă acest lucru în dispoziţii tranzitorii. Dar în legea 207 despre care vorbim, nu există aceste dispoziţii tranzitorii; de fapt nu există nicio dispoziţie tranzitorie, ceea ce arată că voinţa legiuitorului este destul de clară: completurile se constituie la începutul anului calendaristic pentru o perioadă de 12 luni".

Preşedintele ÎCCJ a vorbit şi despre voinţa originară a legiuitorului, aducând în susţinerea sa dvd-uri cu copii audio-video ale dezbaterilor care au avut loc în comisia parlamentară prezidată de Florin Iordache şi unde atât şeful comisiei, cât şi reprezentantul Ministerului Justiţiei, secretarul de stat Sofia Mariana Moţ au susţinut că aceste completuri vor fi constituite la începutul anului.

Cristina Tarcea a menţionat: "Mai mult, doamna secretar de stat Moţ a precizat că aceste completuri constituite la începutul anului îşi vor păstra componenţa pe o perioadă de 12 luni, ca să ştie toată lumea de la începutul anului cine face parte din ele. Aşa s-a votat în comisie şi în Parlament. Nu s-a votat ca în 2018 să se facă tragerea la sorţi în luna iulie sau septembrie. Articolul de lege este clar şi de aceea nimeni, niciodată, nu o să mă convingă că trebuia efectuată tragerea la sorţi în iulie 2018. Dacă ar fi fost aşa, eu nu m-aş mai fi aflat în faţa dumneavoastră, pentru că nu aş fi avut niciun argument juridic. (...) Nu vi se pare ciudat că abia după patru ani, în septembrie 2018, apar persoane care susţin că aceste completuri de 5 judecători nu sunt constituite conform legii?".

În susţinerea sa, reprezentantul Senatului, Cristian Ionescu, a spus că este vorba despre un conflict constituţional, deoarece în acest caz este vorba despre arogarea unor competenţe legis-lative de către o structură a ÎCCJ - Colegiul de conducere - în detrimentul Parlamentului.

În paralel faţă de acţiunea Guvernului la CCR, Liviu Dragnea a solicitat deja anularea hotărârii, din 4 septembrie 2018, a Colegiului de conducere a ÎCCJ, prin care aplicarea prevederilor noii legi de organizare judiciară privind completele de cinci judecători este amânată pentru 1 ianuarie 2019. Un prim termen a fost în 26 octombrie, iar următorul a fost programat în 23 noiembrie. În urma deciziei de ieri a CCR, este de aşteptat ca instanţa să decidă în 23 noiembrie anularea hotărârii din 4 septembrie 2018 a Colegiului de conducere al ÎCCJ.