Ceea ce spuneau Dan Barna, preşedintele Uniunii Salvaţi România, şi Ludovic Orban, preşedintele Partidului Naţional Liberal, la sfârşitul anului trecut, s-a adeverit săptămâna trecută, odată cu pronunţarea de Curtea Constituţională a României (CCR) a deciziei referitoare la conflictul juridic existent cu privire la protocoalele secrete încheiate între Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Parchetul General.
Mulţi dintre cei care au contestat decizia CCR s-au referit la legătura ei cu dosarele lui Liviu Dragnea şi ale altor "infractori de rang înalt", dar nu au luat în considerare dosarele ce intră în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Decizia luată de CCR pune în aceeaşi oală, de-a valma, atât dosarele marilor corupţi, cât şi dosarele în care sunt inculpaţi traficanţii de droguri, de armament, traficanţii de persoane şi teroriştii.
În ultima categorie, în România exis-tă un singur caz: al celor doi maghiari condamnaţi definitiv pentru că au pregătit, în urmă cu câţiva ani, o perturbare - spun ei, cu petarde - cu bombă artizanală a manifestărilor dedicate Zilei Naţionale, 1 Decembrie.
Dacă ar fi să analizăm decizia CCR, fie şi în absenţa temporară a motivării, ar reieşi că ea nu s-ar aplica pentru cei doi mici terorişti din aşa-numitul "Ţinut Secuiesc".
Fals! Cei doi vor putea contesta decizia definitivă, prin prisma faptului că CCR a decis, la începutul lunii noiembrie 2018, că toate completurile de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost alcătuite ilegal în perioada 2014-2018.
Beke Istvan şi Szocs Zoltan, acuzaţi că au planificat un atentat de 1 decembrie 2015, la Târgu Secuiesc, au fost condamnaţi definitiv de un complet de cinci judecători, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 3 iulie 2018. Adică au primit din partea unui complet penal de cinci judecători alcătuit ilegal, conform deciziei CCR din luna noiembrie 2018, câte 5 ani de închisoare cu executare.
Ce se va întâmpla acum după decizia de săptămâna trecută a CCR referitoare la protocoalele secrete? În ciuda faptului că ambii extremişti maghiari au primit o sentinţă definitivă şi că decizia CCR nu se va aplica dosarului lor, afirmăm că ea va avea consecinţe nefaste asupra condamnării.
În prima etapă, cei doi pot ataca, pe baza deciziei CCR de anul trecut, legalitatea alcătuirii completului de cinci judecători de la Înalta Curte. Odată stabilit faptul că acel complet a fost alcătuit ilegal, sentinţa respectivă nu mai este definitivă, procesul urmând a fi rejudecat de un alt complet. După aceasta, intervine a doua etapă, în care cei doi pot contesta probele strânse în dosarul lor de către SRI, care i-a interceptat telefonic şi ambiental în timp ce făceau pregătirile pentru aşa-numitul atentat terorist. Dacă interceptările respective au fost făcute ilegal, pe baza protocolului din 2009, care a fost declarat neconstituţional în integralitatea sa, de către CCR - deoarece Laura Codruţa Kovesi şi George Maior nu au avut bază legală pentru încheierea lui (spre deosebire de protocolul din 2016 încheiat între Augustin Lazăr şi Eduard Hellvig) - şi nu pe baza unui mandat judecătoresc, atunci ele nu vor mai constitui probe în dosarul celor doi extremişti. Soluţia va fi una singură: achitarea de către toate instanţele penale din ţara noastră. În privinţa acestui dosar, oricum el a apărut iniţial a fi unul destul de subţire, întocmit în grabă, parcă pentru a acoperi scandalul iscat de tragedia care avusese loc, cu numai o lună înainte, în clubul Colectiv.
Acesta este un singur exemplu în care deciziiile CCR pot scoate infractorii periculoşi din puşcării. În situaţia celor doi extremişti maghiari sunt însă mulţi condamnaţi pentru trafic de droguri, pentru deţinere ilegală şi trafic de armament, pentru trafic de persoane. O parte dintre ei au fost interceptaţi de SRI, în baza protocolului din anul 2009, care a fost declarat neconstituţional, în integralitatea lui, de către CCR.
Dacă, până acum, ţara noastră a devenit nesigură din cauza eliberării, pe baza recursului compensatoriu, a peste 11.000 de condamnaţi penal, închipuiţi-vă ce se va întâmpla când, din puşcării, pe baza deciziei, de miercurea trecută, a CCR, privind protocolul secret din 2009, vor ieşi toţi traficanţii de droguri, arme, traficanţii de persoane, şefii reţelelor de cămătărie şi chiar unii suspecţi pentru comiterea unor acte de terorism.
Practic va exista un risc ridicat în privinţa siguranţei naţionale şi a siguranţei cetăţenilor. Iar de acest risc se fac culpabili atât magistraţii CCR cât şi cei doi semnatari ai protocolului secret încheiat în anul 2009 - Laura Codruţa Kovesi şi George Maior.
România, sub conducerea PSD-ALDE, a devenit raiul infractorilor.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Un om onest în data de 21.01.2019, 06:45)
Ca nație trebuie sa reacționăm.
Până la vot mai e mult, cazuri de recidivă ale condamnaților sunt probabil să apară.
În opinia infractorilor probabil e un preț mic ce merită plătit de societate pentru salvarea lor.