Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea pronunţa marţi o decizie pe sesizările Avocatului Poporului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu Legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, care prevede impozitarea cu 85% a pensiilor care depăşesc suma de peste 7.000 lei, transmite Agerpres.
Pe 17 iunie, Camera Deputaţilor a votat modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă.
Conform unui amendament, pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte această sumă.
Amendamentul votat de Camera Deputaţilor a fost atacat la Curtea Constituţională de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului.
Astfel, pe 18 iunie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea care stabileşte un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.
Instanţa supremă susţine că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal este neconstituţională în ansamblul său, deoarece încalcă dispoziţiile mai multor articole din Constituţie.
ICCJ arată în hotărârea de sesizare a CCR că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează "justeţea impunerii sau echitatea fiscală", care "asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia".
"Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. (...) În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale", se arată în hotărâre.
Instanţa supremă menţionează că legea ce formează obiectul sesizării instituie taxa pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite în baza unor legi speciale, legiuitorul instituind "un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privinţa anumitor venituri şi anume pentru veniturile obţinute din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale".
"Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale", precizează ICCJ.
Potrivit Instanţei supreme, noua "taxă" nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit "deghizat", dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.
"În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie", se afirmă în sesizare.
ICCJ mai arată că, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale.
Instanţa supremă mai acuză încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Un alt argument este acela că legea sesizată a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constituţionale care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2020, 08:28)
Ar putea, dar vrea?
Geaba checherez galceava, daca nema putirinta....
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2020, 08:32)
Ar putea, dar vrea?
Geaba checherez galceava, daca nema putirinta....
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2020, 08:50)
?? Judecata la nivel inalt:
... printre altele: instanta considera ca prin aceasta impozitare s-ar aduce o atingere chiar substantei dreptului la pensie (au uitat sa mentioneze: pensie substantiala!)....ca astfel pensiile substantiale are fi supuse dublei impozitari, ceea ce, nu-i asa? ar inseamna discriminarea stimabililor beneficiari.....
Sau altfel spus: noi vrem egalitate, dar nu pentru catei!.
3.1. Lumea ar vrea marirea (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Andrei în data de 15.12.2020, 11:14)
Tuturor pensiilor, astfel incat pensia minima sa fie de S1, 000/luna! Prea mult a indurat poporul roman in ultimii patruzeci de ani! PREA MULTI POLITICIENI FURACIOSI PE KM PATRAT! NU SE STIE CAT MAI RABDA! PLUS AMENINTAREA CU VACCINUL SI TESTUL!
4. Deci aceasta propunere legislatiiva a fost prost s
(mesaj trimis de Popa Liliana în data de 15.12.2020, 14:13)
Buna ziua
Cine citeste motivele contestarii la CC vede imediat ca aceasta propunere legislativa a fost prost scrisa ,ea incalca inclusiv logica codului fiscal ! Ceea ce ramane neclar mie :A a fost incompetenta sau B ,e pura ipocrizie politica in perioada electorala ?! Avand in vedere ca propunerile legislative merg printr un circuit de avizare inainte de a parasi Parlamentul ,inseamna ca in varianta A ar fi o imensa rea credinta si rea intentie in unele ministere ,comisii parlamentare etc .
In varianta B , se poate presupune ca s-a emis propunerea aceasta intentionat prost scrisa si atacabila la CC pt a exista discutie despe acest subiect care realmente revolta electoratul ( stiind ca statul roman se imprumuta saptamanal oriunde gaseste cash ca sa plateasca aceste drepturi si salarii cumulative ENORME ,mai mari decat in Vestul Europei chiar !) ,dar de fapt stiind ca exista hibele care impiedica trecerea legislatiei asa cum e ea acum. Ceea ce la stadion se numeste blat ( procurorii s au implicat in trecut in fotbal ...celelalte forme de blat nu sunt pedepsite ,tot prin legislatie proiectata corespunzator) !.Mai ales ca suna ca si cand ar fi celebra sintagma : " procurarea de beneficii nemeritate pt sine sau pentru altii ,in dauna statului roman "