CCR: Decizia în cazul Tăriceanu, amânată pentru 15 iulie

Curtea Constituţională a României a amânat, pentru 15 iulie, pronunţarea pe cererea de soluţionare a conflictului juridic dintre Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată de preşedintele interimar al forului legislativ, Robert Cazanciuc.

Pe 29 mai, Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României - Senat, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, manifestat "printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului".

În sesizare se afirmă că "prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări".

În speţă este vorba despre dosarul în care Călin Popescu-Tăriceanu este suspect de abuz în serviciu în legătură cu neaplicarea de către conducerea Camerei superioare a Parlamentului a unei decizii definitive privind incompatibilitatea senatorului Cristian Marciu.

În faţa CCR, Cristian Ionescu, consilier în cadrul cabinetului preşedintelui Senatului, a spus că o acţiune judiciară pornită împotriva şefului Senatului "este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos".

"Pornirea unei acţiuni judiciare împotriva preşedintelui Senatului, fără a se putea reţine vreo faptă a acestuia prin care să fi încălcat vreo dispoziţie legală este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos. De acum înainte, membrii Parlamentului se pot aştepta oricând că împotriva acestora se declanşează acţiuni judiciare din partea Ministerului Public pentru activităţi parlamentare curente desfăşurate de aceştia în strictă conformitate cu prevederile constituţionale, legale şi regulamentare", a declarat reprezentantul Senatului.

El a adăugat că, deşi Parchetul de pe lângă Înalta Curte a fost informat "în mod loial" de către Comisia juridică a Senatului că procedura de examinare a solicitării a Agenţiei Naţionale de Integritate este în derulare, procurorul de caz a cerut "în mod imperativ" comisiei respective să-i predea, până la un anumit termen, documente ale acesteia asupra căreia senatorii, membri ai comisiei, urmau să-şi exprime un vot politic.

"În felul acesta, este un atac împotriva unui principiu constituţional şi anume: principiul care consacră nulitatea mandatului imperativ. Într-un anumit fel şi indirect o structură a Ministerului Public le indică senatorilor cum să voteze în legătură cu documentele care se vor afla în controlul judiciar. Este inadmisibil ca în repetate rânduri procurorul de caz să ceară imperativ comisiei juridice documentele acesteia.(...) Acţiunea judiciară întreprinsă de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului este lipsită de orice temei legal şi porneşte de la înţelegerea greşită de către procurorul de caz a poziţiei şi a rolului preşedintelui Senatului în conducerea acestei camere", a afirmat Cristian Ionescu.

Reprezentanta Parchetului General, procurorul Marinela Mincă, a spus că actele de urmărire penală efectuate de procuror "nu vizează elemente care să se circumscrie încălcării principiului autonomiei parlamentare" sau care să vizeze încălcarea imunităţilor parlamentare.

Ea a subliniat că, deşi au trecut mai mult de trei ani de la sesizarea Senatului de către ANI, nu s-a luat nicio decizie referitoare la cererea de soluţionare care vizează vacantarea unui loc de senator care a fost constatat incompatibil printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Mai mult, Comisia juridică nu a emis încă raportul care i-a fost solicitat cu privire la această chestiune de drept.

"Faptele care fac obiectul dosarului de urmărire penală în niciun caz nu vizează raporturile constituţionale dintre preşedintele Senatului şi alegătorii săi sau dintre preşedintele Senatului şi partidul din care face parte, ci vizează exclusiv chestiuni administrative, organizatorice, cu privire la soluţionarea acestei cereri de vacantare şi fapte care sunt săvârşite într-o procedură care a avut ca efect mutarea centrului de decizie către un organism auxiliar", a afirmat reprezentanta Parchetului General.

Ea a subliniat că în acest caz procurorul îşi îndeplineşte competenţele legale şi constituţionale, nefiind vorba de un conflict juridic de natură constituţională.