CCR ÎŞI MOTIVEAZĂ DECIZIA DE NECONSTITUŢIONALITATE: "Legea descentralizării nu respectă prevederile cadru"

Legea descentralizării a fost declarată neconstituţională întrucât, printre altele, nu respectă Legea cadru a descentralizării, care prevede realizarea de măsuri pregătitoare ale acestui proces, studii de impact, standarde de cost şi sisteme de indicatori de monitorizare, potrivit motivării Curţii Constituţionale a României (CCR), făcută publică ieri.

În data de 10 ianuarie 2014, Legea descentralizării a fost declarată neconstituţională.

La vremea respectivă, vicepremierul Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi coordonatorul proiectului de lege, s-a declarat surprins de decizia CCR, subliniind că aşteaptă motivarea deciziei Curţii Constituţionale.

Curtea a constatat că legea nu respectă art. 5 alin. (1) din Legea-cadru nr.195/2006, care prevede că "transferul competenţelor este fundamentat pe analize de impact şi realizat pe baza unor metodologii specifice şi a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale".

Totodată, art. 5 alin. (2) din Legea-cadru vizează organizarea de "faze-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor pe care le exercită în prezent", operaţiune nerealizată în majoritatea domeniilor supuse reorganizării.

Art. 9 din Legea-cadru nr.195/2006 presupune elaborarea unor standarde de cost pentru finanţarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate şi standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autorităţile administraţiei publice locale.

"Curtea reţine, însă, că în privinţa domeniilor descentralizate prin prezenta lege nu au fost elaborate astfel de standarde nici măcar la nivel estimativ; or, având în vedere importanţa şi complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesară să fie realizată anterior adoptării prezentei legi", susţin judecătorii constituţionali.

• CCR: "Măsurile de descentralizare operate în domeniul dezvoltării rurale sunt neclare"

În textul noii legi pe descentralizare, CCR a surprins nereguli atât în domeniul turismului, cât şi în cel al agriculturii, învăţământului, sănătăţii, mediului etc.

În ceea ce priveşte agricultura, Curtea observă că, deşi Titlul II din lege este denumit "Măsuri de descentralizare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale", sunt neclare măsurile de descentralizare operate în domeniul dezvoltării rurale.

Printre altele, "Curtea reţine că în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, pe de o parte, nu se cunoaşte exact nici regimul juridic al componentelor ce urmează a fi descentralizate şi nici raţiunea pentru care anumite componente urmează să fie descentralizate, iar altele nu (expunerea de motive a legii necuprinzând informaţii în acest sens), iar, pe de altă parte, controlul exercitat de administraţia publică centrală, datorită modului generic de redactare a textului, urmează să vizeze nu numai activitatea structurii nou create, ci şi pe cea a unor autorităţi ale administraţiei publice locale".

• CCR: "Lipsă de coerenţă a reglementărilor prezentate în raport cu cadrul juridic preexistent"

Motivarea CCR mai subliniază: "Curtea constată că Titlul II al legii supuse controlului nu respectă exigenţele constituţionale care privesc calitatea legii, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, astfel încât destinatarul normei nu cunoaşte regimul juridic al instituţiilor/ autorităţilor care urmează a fi reorganizate, cu consecinţe grave asupra organizării şi funcţionării noilor structuri, şi nici nu se cunosc exact activităţile căror instituţii / autorităţi publice sunt supuse controlului, verificării sau monitorizării. Or, este de principiu că legea trebuie să fie clară, precisă şi previzibilă; mai mult, având în vedere importanţa domeniului supus reglementării, aceste cerinţe trebuie să fie respectate cu stricteţe pentru a nu determina o interpretare şi aplicare divergentă a normei pe întreg teritoriul statului. Toate acestea demonstrează o lipsă de coerenţă a reglementărilor prezentate în raport cu cadrul juridic preexistent.

• CCR: "Trecerea Metrorex din proprietatea statului în cea a Municipiului Bucureşti nu reprezintă o măsură de descentralizare"

Legea descentralizării vizează şi posibilitatea transferului cu titlu gratuit din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a municipiului Bucureşti a pachetului de acţiuni pe care statul român îl deţine la Metrorex. Potrivit CCR, trecerea acţiunilor acestei societăţi în proprietatea privată a municipiului Bucureşti nu reprezintă o măsură de descentralizare în sensul Legii-cadru a descentralizării, potrivit căruia descentralizarea reprezintă transferul de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau către sectorul privat. "Or, vânzarea de acţiuni sau, cum este în cazul de faţă, trecerea cu titlu gratuit a acestora în proprietatea privată a unei unităţi administrativ-teritoriale reprezintă mai degrabă un act de dispoziţie cu privire la capitalul social al societăţii, dar, în niciun caz, o asemenea operaţiune juridică, care până la urmă se supune regimului general al societăţilor, astfel cum acestea sunt reglementate în Legea societăţilor nr.31/1990", arată Curtea Constituţională.

Aceasta menţionează, printre altele, că modalitatea de transfer al bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale încalcă mai multe articole din Constituţie.