CCR: Soarta protocoalelor secrete din justiţie, decisă în 11 decembrie

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat pentru 11 decembrie luarea unei decizii cu privire la protocoalele secrete din 2009 şi 2016 încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General. Sesizarea către CCR, înaintată la 8 octombrie, a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile acestuia în ziua respectivă, iar ieri, reprezentantul camerei inferioare a Parlamentului şi cel al Parchetului General au susţinut pledoariile în faţa magistraţilor constituţionali.

Sesizarea depusă de Camera Deputaţilor a fost susţinuţă de vicepreşedintele Florin Iordache (PSD), care a afirmat că situaţia din 2009 privind protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Parchetul General şi cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) ar fi cu mult mai gravă decât ceea ce se întâmpla în perioada comunistă. Iordache a menţionat că, în baza procotoalelor din 2009 şi 2016, SRI ar fi acţionat ca organ de cercetare penală, depăşindu-şi atribuţiile.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a spus: "Ministerul Public şi-a încălcat propriileatribuţii uzurpând competenţele Parlamentului, a investit SRI cu competenţe de cercetare penală, conferind prin acte secrete competenţe pe care Parlamentul nu le-a prevăzut sau interzis. Ministerul Public, prin acţiunea sa a adus atingere şi atributului constituţional al ÎCCJ şi a celorlalte instanţe, asa cum e definit în articolele 124 şi 126 din Constituţie. Prin protocoalele secrete cu SRI, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a interferat în activitatea de judecată într-un mod în care judecătorii nu aveau cum să îl cunoască atâta timp cât aceste protocoale erau secrete, aceştia judecând în fapt fără să cunoască temeiul protocoalelor secrete care cuprind proceduri în afara legii şi proceduri împotriva legii".

Florin Iordache a afirmat că declaraţiile procurorului general Augustin Lazăr, conform cărora protocoalele sunt simple metodologii de lucru şi nu au caracter de lege, sunt cinice şi false. El a precizat: "Atât protocolul din 2009 cât şi cel din 2016 merg mult dincolo de competenţele legii. Aceste norme au avut efecte concrete, materializându-se prin probe necunoscute instanţelor. (...)Modalitatea de punere în practică a mandatelor de supraveghere era împotriva legii. Competenţa SRI de a face acte premergătoare a depăşit limitele fixate de legiutor. Practic prin această prevedere din protocol s-a revenit la forma articolului 224 din Codul de procedură penală comunist".

Pledoaria lui Florin Iordache a fost combătută de reprezentantul Ministerului Public, procurorul Iuliana Nedelcu, şefa Secţiei Judiciare din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a arătat că SRI îşi desfăşoară activitatea sub directa coordonare a CSAT, iar Parlamentul, prin cele două camere ale sale este cel care controlează şi verifică activitatea SRI, astfel încât legiuitorul avea posibilitatea de a interveni, dacă era cazul. Reprezentantul Minsiterului Public a susţinut că asimilarea făcută de vicepreşedintele Camerei cu justiţia stalinistă este surprinzătoare, reprezentând de fapt o simplă procedură retorică de emoţie.

Procurorul Iuliana Nedelcu a spus: "Argumentul sau susţinerea mi se pare cel puţin surprinzătoare în condiţiile în care o putere a statului afirmă că are o componentă totalitară în funcţionarea statului. Cred că e o simplă procedură retorică de emoţie prin care se speculează un factor istoric, o memorie colectivă de 50 de ani care s-a caracterizat prin abuzuri ale statului împotriva propriilor cetăţeni. Argumentul de emoţie mizează pe factorul uman al auditoriului".