CE a îmbunătăţit uşor estimarea privind creşterea economică a României pentru 2014 şi 2015

Economia României va înregistra, în acest an o creştere economică de 2,3%, urmată de o accelerare la 2,5% anul următor, estimează Comisia Europeană, care a îmbunătăţit estimările anunţate în noiembrie, de 2,1% pentru acest an şi de 2,4% pentru anul următor.

Comisia se aşteaptă la o schimbare treptată a motoarelor creşterii economice în intervalul analizat, de la exporturi către cererea internă.

"În 2013, creşterea puternică de 3,5% a fost susţinută de exporturi şi recolta bogată. O reechilibrare graduală a creşterii către cererea internă este aşteptată în 2014 şi 2015, cu un avans real estimat de peste 2% al PIB. Inflaţia anuală medie este estimată să încetinească la 2,4% în 2014, în timp ce şomajul este aşteptat să scadă abia în 2015. Ajustarea fiscală va continua", potrivit prognozei economice de iarnă prezentată de Comisie.

Executivul comunitar prognozează o rată a şomajului de 7,2% în acest an, la fel ca cea de anul trecut, urmând ca aceasta să coboare la 7,1% abia în 2015.

Guvernul şi FMI estimează pentru 2014 un avans economic de 2,2% - 2,5%.

Creşterea economică va încetini faţă de la 3,5% anul trecut, dar va rămâne peste potenţial în cei doi ani vizaţi de prognoză, reflectând îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi condiţiile internaţionale mai bune, precum şi rezultatele reformelor implementate în cadrul programelor de sprijin financiar de la FMI şi UE, arată Comisia.

Investiţiile vor susţine economia, în timp ce creditarea va fi în continuare afectată de situaţia financiară a populaţiei şi dezintermedierea din sectorul bancar.

"Investiţiile sunt estimate să se accelereze, susţinute de o aborbţie mai bună a fondurilor UE, odată cu demararea unor proiecte majore de infrastructură. Creditarea a scăzut în 2013 şi este de aşteptat că va rămâne limitată de nevoia populaţiei de a-şi consolida situaţia financiară, precum şi de procesul de dezintermediere financiară a sectorului bancar, după o lungă perioadă de deteriorare a calităţii activelor", se arată în raport.

Consumul privat va reveni moderat, susţinut de îmbunătăţirea încrederii populaţiei şi creşterea venitului disponibil, ca urmare a creşterii ratei de participare pe piaţa muncii, în timp ce salariile reale ar urma să urce cu până la 3% în acest an.

Impactul exporturilor nete la creşterea economică se va reduce în acest an şi va deveni negativ anul următor. Importurile se vor accelera odată cu cererea internă, depăşind uşor avansul exporturilor în 2015, estimează Comisia.

"Totuşi, climatul extern este aşteptat să se îmbunătăţească şi să susţină creşterea în continuare, chiar dacă mai lentă, a exporturilor", notează executivul comunitar.

Inflaţia medie anuală calculată după metodologia comună la nivelul UE (indicele armonizat al preţurilor de consum) se va reduce de la 3,2% anul trecut la 2,4% în acest an, cu minime istorice în prima jumătate a anului, datorate declinului preţurilor la alimente. Creşterea preţurilor este aşteptată să revină în partea superioară a intervalului ţintit de Banca Naţională a României, de 2,5% +/- 1 punct procentual, în a doua jumătate a anului.

În 2015, recuperarea graduală a cererii interne şi continuarea convergenţei preţurilor către media UE vor determina o inflaţie mai accelerată, de 3,4%.

Perspectivele pentru îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa muncii rămân limitate în acest an, avertizează executivul comunitar, citat de Mediafax.

Rata şomajului va rămâne în mare la nivelul de 7,2% înregistrat anul trecut, urmând să scadă uşor anul următor, când se vor înregistra efectele unor măsuri, mai ales cele destinate combaterii şomajului în rândul tinerilor.

Ajustarea fiscală va continua, deficitul bugetar calculat în sistem ESA 95 urmând să scadă de la 2,6% anul trecut la 2,2% din PIB în acest an, rate peste cele anticipate anterior, din cauza alocărilor mai mari pentru cofinanţarea de proiecte cu fonduri europene.

Proiecţia ia în calcul indexarea pensiilor prevăzută de lege, creşterea în două etape a salariului minim de la 800 la 900 de lei, precum şi o altă majorare a unor salarii în sectorul public.

Pentru anul următor, deficitul bugetar ar urma să coboare la 1,8% din PIB, beneficiind de accelerarea activităţii economice.

Principalele riscuri pentru buget sunt un eventual avans mai lent al veniturilor din taxe, asociat cererii slabe de consum, un control mai slab al cheltuielilor şi progrese reduse în restructurarea companiilor de stat.

Datoria publică a României va creşte de la 38,3% din PIB, anul trecut, la 39,3% în acest an, urmând ca în 2015 rata să coboare la 39,2%.