CE accelerează eforturile de consolidare a rezilienţei europene

Comisia Europeană a propus consolidarea rezilienţei infrastructurii critice a UE. Propunerea de recomandare a Consiliului se bazează pe Planul în 5 puncte pentru o infrastructură critică rezilientă prezentat de preşedinta von der Leyen Parlamentului European, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit sursei citate, entităţile critice europene sunt mai interconectate şi mai interdependente, ceea ce le face mai puternice şi mai eficiente, dar şi mai vulnerabile în cazul unui incident. Războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a generat noi riscuri, în special de atacuri fizice şi cibernetice, care pot surveni adesea împreună sub forma unor ameninţări hibride. Sabotarea gazoductelor Nord Stream şi alte incidente recente au evidenţiat faptul că rezilienţa infrastructurii critice a UE este ameninţată. Este necesar să se întreprindă urgent acţiuni pentru a consolida capacitatea UE de a-şi proteja infrastructura critică în faţa atacurilor, atât pe teritoriul Uniunii, cât şi în vecinătatea sa directă.

Ca parte esenţială a obiectivului UE de a construi o uniune a securităţii, Comisia a propus deja în 2020 norme actualizate pentru a spori rezilienţa entităţilor critice. Graţie Directivei privind rezilienţa infrastructurilor critice (Directiva REC şi Directivei revizuite privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice (Directiva NIS 2, care au fost recent adoptate, UE va dispune în curând de un cadru legislativ actualizat şi cuprinzător pentru a consolida rezilienţa infrastructurii sale critice din punctul de vedere al securităţii fizice şi cibernetice. Însă, având în vedere evoluţia rapidă a peisajului ameninţărilor, trebuie accelerată aplicarea noilor norme.

Propunerea de recomandare vizează intensificarea la maximum şi accelerarea activităţii de protejare a infrastructurii critice în trei domenii prioritare: pregătire, răspuns şi cooperare internaţională. În acest scop, ea prevede acordarea unui sprijin mai puternic din partea Comisiei şi asumarea de către aceasta a unui rol mai proeminent pentru a îmbunătăţi gradul de pregătire şi răspunsul în faţa ameninţărilor actuale, precum şi consolidarea cooperării între statele membre şi cu ţările terţe învecinate. Din această perspectivă, ar trebui să fie avute în vedere cu prioritate sectoarele-cheie ale energiei, infrastructurii digitale, transporturilor şi spaţiului.

UE are un rol deosebit de important în ceea ce priveşte infrastructura transfrontalieră sau care este utilizată pentru furnizarea de servicii transfrontaliere şi care afectează, aşadar, interesele mai multor state membre. Identificarea clară a acestor infrastructuri şi a entităţilor care le operează şi asumarea unor angajamente colective de a le proteja sunt în interesul tuturor statelor membre. Comisia încurajează statele membre să efectueze teste de rezistenţă care să vizeze entităţile ce operează infrastructuri critice, pe baza unui set comun de principii elaborat la nivelul Uniunii, arată sursa citată.

Organizarea acestor teste de rezistenţă va fi completată prin elaborarea unui Plan privind incidentele şi crizele care vizează securitatea infrastructurii critice. Acesta va descrie şi va stabili obiectivele şi modalităţile de cooperare dintre statele membre şi instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile UE în vederea oferirii unui răspuns la incidentele care vizează infrastructura critică, în special în cazul în care acestea antrenează perturbări semnificative ale furnizării de servicii esenţiale pentru piaţa internă. Planul va fi elaborat de Comisie în cooperare cu ÎR/VP, în consultare cu statele membre şi cu sprijinul agenţiilor relevante şi va utiliza mecanismele UE existente pentru coordonarea în situaţii de urgenţă şi de criză (IPCR) pentru a asigura coordonarea răspunsului.

Propunerea de recomandare vizează consolidarea capacităţii de alertă timpurie şi de răspuns la eventuale perturbări ale infrastructurii critice prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al Uniunii. Comisia va revizui periodic caracterul adecvat şi gradul de pregătire al capacităţii de răspuns existente şi va organiza teste de cooperare transsectorială la nivelul UE.

Propunerea de recomandare argumentează, de asemenea, în favoarea consolidării cooperării cu partenerii-cheie şi cu ţările învecinate în ceea ce priveşte rezilienţa infrastructurii critice. Comisia şi Înaltul Reprezentant vor consolida coordonarea cu NATO prin intermediul dialogului structurat UE-NATO privind rezilienţa şi vor institui un grup operativ în acest scop, precizează sursa citată.

Vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas, a declarat: Infrastructurile critice au devenit din ce în ce mai interconectate şi dependente unele de altele. Fie că este vorba de conducte, de căi de transport sau de cabluri submarine, o perturbare care afectează o ţară poate avea un efect în cascadă cu ramificaţii la nivelul întregii Uniuni. Comisia a acţionat devreme la începutul mandatului său pentru a construi un sistem solid de protecţie a infrastructurii online şi offline. Sabotarea gazoductelor Nord Stream şi alte incidente recente arată că trebuie să accelerăm punerea în practică a acestui nou sistem şi să construim mecanisme puternice de coordonare a crizelor pentru a trece cât mai curând la fapte.

Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat: Având în vedere evoluţia rapidă a ameninţărilor, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, sabotarea gazoductelor Nord Stream şi a reţelei feroviare germane, este clar că trebuie să ne accelerăm activitatea de protejare a infrastructurii noastre. Parlamentul European şi Consiliul au convenit deja să aprofundeze cadrul legislativ pentru a consolida rezilienţa entităţilor care operează infrastructuri critice. Cu toate acestea, având în vedere ameninţările cu care ne confruntăm în prezent, trebuie să accelerăm aplicarea noilor norme şi să ne intensificăm activitatea prin măsuri suplimentare şi o cooperare mai strânsă.

Comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a adăugat: Realitatea geopolitică ne determină să consolidăm rezilienţa infrastructurii critice europene în toate dimensiunile ei, atât din perspectiva securităţii cibernetice, cât şi a securităţii fizice. Cele două directive noi (NIS 2 şi REC) sunt feţele aceleiaşi monede şi aspectele aceluiaşi obiectiv, pe care dorim să îl atingem şi mai rapid. Am pus deja bazele cooperării, coordonării şi pregătirii în domeniul cibernetic şi acestea pot servi drept sursă de inspiraţie. Comisia a instituit, de asemenea, un sistem de urgenţă pe termen scurt menit să sprijine statele membre în eforturile lor de a-şi îmbunătăţi gradul de pregătire cibernetică, de exemplu prin sprijinirea desfăşurării de teste de penetrare cibernetică.

Etapele următoare

Preşedinta von der Leyen va prezenta propunerea de recomandare a Consiliului privind rezilienţa infrastructurilor critice liderilor UE în cadrul Consiliului European din 20-21 octombrie, se mai arată în comunicat.