CE investighează ajutoarele de stat date aeroporturilor din Cluj-Napoca şi Târgu Mureş

Actualizare 16:53 Directorul Aeroportului din Cluj susţine că acuzaţiile aduse în cadrul anchetei CE sunt nefondate

Directorul Aeroportului Internaţional "Avram Iancu" din Cluj, David Ciceo, a declarat vineri că va pune la dispoziţia anchetatorilor toate actele necesare anchetei iniţiate de Comisia Europeană, în urma unei plângeri potrivit căreia aeroportul ar fi acordat un ajutor de stat ilegal operatorului aerian Wizz Air, în timp ce instituţia aeroportuară ar fi beneficiat, la rândul său, de un ajutor de stat de la Consiliul Judeţean Cluj, sub formă de finanţare publică.

"Este vorba de o reclamaţie neadevărată. Noi sprijinim această investigaţie, vom pune toate actele la dispoziţie şi se va dovedi că Aeroportul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj a respectat integral legislaţia europeană în vigoare", a spus directorul aeroportului clujean, pentru Agerpres.

David Ciceo a mai mai amintit că o anchetă similară s-a desfăşurat la aeroportul din Timişoara şi că rezultatele nu se cunosc nici astăzi.

"Pot să vă mai spun că la Timişoara au început investigaţia în 2011 şi nu există niciun rezultat încă, deci este posibil să dureze 5 sau 6 ani. După rezultat există posibilitatea de apel, deci probabil după 10-15 ani vom avea un răspuns", a spus Ciceo.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, şi-a exprimat încrederea că ancheta va dezvălui că nu au fost făcute nereguli şi că legea a fost respectată.

---

Comisia Europeană a iniţiat două investigaţii aprofundate separate pentru a stabili dacă măsurile adoptate în favoarea a două aeroporturi din Transilvania (Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi Aeroportul Transilvania Târgu Mureş, aflate în proprietatea statului) şi a transportatorilor aerieni care le utilizează (în principal Wizz Air) sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Potrivit unui comunicat remis redacţiei, investigaţiile vizează îndeosebi taxele de marketing plătite companiei Wizz Air de către Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi tarifele aeroportuare reduse oferite de Aeroportul Transilvania Târgu Mureş transportatorilor aerieni care operează zboruri de pe aeroportul respectiv. În plus, în cadrul investigaţiei sale, Comisia va examina şi subvenţiile primite, la rândul lor, de aeroporturi din partea autorităţilor locale. Iniţierea procedurilor le oferă părţilor interesate posibilitatea de a prezenta observaţii privind măsurile evaluate, fără a aduce atingere rezultatului investigaţiei.

Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager, a declarat: "În sectorul aerian, se înregistrează o concurenţă puternică la nivel paneuropean. Prin urmare, Comisia trebuie să se asigure că tarifele aeroportuare şi alte condiţii oferite de aeroporturile publice regionale pentru a atrage transportatori aerieni nu denaturează condiţiile de concurenţă echitabile de pe piaţă. Investigaţiile noastre vor arăta dacă măsurile luate de România în favoarea celor două aeroporturi şi a unor transportatori aerieni sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat".

eroportul Internaţional Cluj-Napoca, al doilea aeroport din România ca importanţă, este exploatat de o întreprindere deţinută integral de Consiliul Judeţean Cluj. În 2014 a deservit aproximativ 1,2 milioane de pasageri. Comisia a primit o plângere potrivit căreia aeroportul a acordat un ajutor de stat ilegal transportatorului aerian Wizz Air, prin intermediul unor condiţii avantajoase în cadrul anumitor acorduri încheiate între transportatorul aerian şi aeroport, în timp ce aeroportul a beneficiat, la rândul său, de un ajutor de stat de la Consiliul Judeţean Cluj, sub formă de finanţare publică.

Prin urmare, Comisia a examinat o serie de acorduri încheiate de Aeroportul Cluj-Napoca cu Wizz Air între 2007 şi 2010. În temeiul acestor acorduri, Wizz Air este remunerat pentru servicii de publicitate prestate judeţului Cluj, în schimbul unor condiţii diverse legate de prezenţa şi amploarea operaţiunilor companiei Wizz Air pe Aeroportul Cluj-Napoca. De asemenea, aceste acorduri stabilesc condiţiile aplicabile serviciilor de handling la sol pe care aeroportul le furnizează companiei Wizz Air.

În acest stadiu, Comisia îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu posibilitatea ca unele dintre clauzele acordurilor să acorde companiei Wizz Air un avantaj economic nejustificat faţă de concurenţii săi, deoarece acest transportator aerian beneficiază de condiţii excesiv de favorabile şi niciun operator privat nu ar fi acceptat să-i acorde condiţii similare în împrejurări similare.

De asemenea, Comisia va examina în detaliu dacă diversele subvenţii primite din partea autorităţilor locale în perioada 2010-2014 au acordat Aeroportului Cluj-Napoca însuşi un avantaj economic nejustificat faţă de alte aeroporturi. Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis dacă aduce într-adevăr o contribuţie reală la accesibilitatea Transilvaniei şi la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni şi dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimumul necesar. Comisia va lua în considerare, de asemenea, relativa proximitate a Aeroportului Târgu Mureş, aflat la o distanţă de 103 km, care poate fi parcursă în aproximativ 1,5 ore cu maşina.

În cadrul unei investigaţii separate, iniţiate tot în urma unei plângeri, Comisia va examina în detaliu dacă tarifele aeroportuare practicate la Aeroportul Târgu Mureş, care par anormal de scăzute şi prevăd reduceri semnificative în funcţie de nivelul de trafic, sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. În 2014, Aeroportul Transilvania Târgu Mureş a deservit aproximativ 350 000 de pasageri. Este exploatat de o societate deţinută integral de Consiliul Judeţean Mureş.

De aceste tarife reduse a beneficiat în principal Wizz Air, principalul transportator aerian care operează pe Aeroportul Târgu Mureş, dar este posibil să fi beneficiat şi alţi transportatori aerieni care utilizează acest aeroport. În acest stadiu, Comisia îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu posibilitatea ca nivelul tarifelor aeroportuare să le fi oferit acestor transportatori aerieni un avantaj economic nejustificat faţă de concurenţii lor.

De asemenea, Comisia va examina în detaliu dacă diversele subvenţii primite din partea autorităţilor locale începând din 2011 au acordat Aeroportului Târgu Mureş însuşi un avantaj economic nejustificat faţă de alte aeroporturi. Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis dacă aduce într-adevăr o contribuţie reală la accesibilitatea Transilvaniei şi la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni (având în vedere relativa proximitate a Aeroportului Cluj-Napoca, a se vedea consideraţiile anterioare) şi dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimumul necesar.

Investiţiile efectuate de autorităţile publice în societăţi care desfăşoară activităţi economice sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat dacă sunt efectuate în condiţii pe care le-ar accepta un actor privat care operează în condiţiile pieţei (principiul operatorului economic privat în economia de piaţă). Dacă nu se respectă acest principiu, intervenţiile publice constituie ajutor de stat în sensul normelor UE (articolul 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene - TFUE), deoarece îi oferă beneficiarului un avantaj economic de care concurenţii săi nu dispun. Ulterior, Comisia examinează dacă un astfel de ajutor poate fi considerat compatibil cu normele comune ale UE care autorizează anumite categorii de ajutoare.

În sectorul aviaţiei, Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor şi companiilor aeriene (a se vedea, de asemenea, MEMO şi Sinteza privind politica ) reflectă faptul că subvenţiile publice pot fi utilizate uneori de aeroporturile regionale pentru a atrage companii aeriene sensibile la criteriul preţului şi că aceste companii pot, în unele cazuri, să transfere efectiv capacităţi pentru a beneficia de cea mai bună ofertă, mai ales dacă aeroporturile implicate deservesc aceiaşi clienţi. Astfel de subvenţii pot fi acordate sub formă de tarife aeroportuare mici, de reduceri ale tarifelor aeroportuare, de onorarii condiţionate de rezultate sau de plăţi pentru promovarea pe piaţă.

Deşi Comisia recunoaşte că aeroporturile regionale aflate în proprietate publică le pot oferi transportatorilor aerieni condiţii atractive în scopul de a-i încuraja să opereze zboruri şi să stimuleze astfel traficul aeroporturilor în cauză, aceste condiţii nu trebuie să le depăşească pe cele pe care ar fi dispus să le ofere un operator aeroportuar care urmăreşte să obţină profit.

În ceea ce priveşte finanţarea publică a infrastructurii aeroportuare, normele UE urmăresc să evite subvenţiile pentru investiţii în infrastructură care generează supracapacitate, au drept rezultat multiplicarea aeroporturilor (neprofitabile) în aceeaşi zonă de deservire sau depăşesc ceea ce este necesar pentru realizarea unor proiecte de investiţii utile.

Versiunea neconfidenţială a deciziei va fi disponibilă cu numerele de caz SA.32963 şi SA.33769 înRegistrul ajutoarelor de stat pe site-ul DG Concurenţă, de îndată ce vor fi soluţionate eventualele probleme legate de confidenţialitate. Lista deciziilor în materie de ajutoare de stat recent publicate în Jurnalul Oficial şi pe internet apare în State Aid Weekly e-News.