Ce nu ne spune guvernul despre bugetul pe anul 2015

În bugetul pe anul 2015, pot fi înscrise prevederi de venituri şi cheltuieli numai dacă există o bază legală, adică legi prin care sunt instituite impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului public sau este autorizată suportarea cheltuielilor din acest buget.

După doi ani şi jumătate la cârma ţării, guvernul nu a reuşit să asigure în totalitate această bază legală, prin adoptarea legilor necesare de către Parlament. În consecinţă, în ultima lună din acest an, guvernul a recurs la ceea ce ştie să facă foarte bine: să ocolească Parlamentul, prin emiterea de ordonanţe de urgenţă.

Guvernul ne spune că în bugetul pe anul 2015 nu a introdus impozite şi taxe noi şi nu le-a mărit pe cele existente. Ce nu ne spune guvernul este că impozitele introduse, temporar, pentru anul 2014 sunt prelungite, evident, tot temporar, în anul 2015, printr-o nouă ordonanţă de urgenţă. Este vorba de impozitul suplimentar pe producţia internă de ţiţei, impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizarea pieţei gazului natural şi impozitul suplimentar pentru distribuţia de energie electrică şi cea de gaze naturale. Prin urmare, se menţine incertitudinea regimului fiscal pentru sectorul energetic, cu cerinţe mari de investiţii, necesare modernizării şi dezvoltării. Dacă adăugăm şi ceaţa totală lăsată peste viitorul sistem de redevenţe pentru ţiţei şi gaze naturale, nu putem decât să constatăm că, la incertitudinile create de scăderea masivă a preţului ţiţeiului pe pieţele externe, guvernul nu face altceva decât să reducă atractivitatea pentru investitori a acestui sector vital al economiei.

Totodată, guvernul nu ne spune că menţine şi în anul 2015 acelaşi mod aberant de calcul al accizelor, ca şi în anul 2014, pornind de la un curs al leului de 4,74 lei/euro, umflat artificial, fără nicio legătură cu realitatea anului 2014.

Guvernul afirmă că a crescut fondurile alocate din bugetul public pentru investiţii. Ceea ce nu doreşte să afirme guvernul este că, din nou, se află în situaţia de a nu putea stabili priorităţi pentru programul de investiţii public, în mod argumentat, deoarece nu are adoptate strategiile din care să rezulte aceste priorităţi. Astfel, în noiembrie 2012, un înalt reprezentant al Comisiei Europene a rugat Guvernul României ca, pentru o bună pregătire a perioadei de programare financiară 2014-2020, în care României îi sunt alocate peste 40 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene, să elaboreze o serie de strategii, între care master-planul pentru transporturi, strategia pentru sectorul energetic, strategia pentru agricultură, strategia pentru sănătate şi altele. Ceea ce spera Comisia Europeană era ca, pe baza acestor strategii, orice obiectiv de investiţii co-finanţat şi cu fonduri europene să se încadreze într-o gândire strategică a României. Se spera să evităm situaţiile, de tot râsul, când un pod modern peste Dunăre, finanţat din fonduri europene, se termină, la Calafat, într-un drum, de tot plânsul. Unde ne aflăm după doi ani? Master-planul pentru transporturi nu este încă adoptat de către guvern, după ce ar fi trebuit îmbunătăţit pe baza concluziilor rezultate din dezbaterile publice, iar strategia pentru sistemul energetic a fost abia pusă în dezbaterea publică. Cât despre celelalte strategii, nu avem încă ştiri credibile cu privire la stadiul elaborării acestora. Lipsa acestor strategii se reflectă şi în modul în care guvernul a prezentat lista celor peste 200 de obiective de investiţii, care să participe la programul lansat de către Comisia Europeană, cu susţinerea fondului european de investiţii strategice.

Guvernul ne asigură că, prin bugetul pe anul 2015, a pus la dispoziţia bugetelor locale resursele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor, alocând, aşa cum prevede legea, cote defalcate din impozitul pe venituri, din TVA, ca şi subvenţii de echilibrare.

Ceea ce nu ne poate însă asigura guvernul este corectitudinea alocării resurselor către comunităţile locale. Alocarea resurselor stă, după cum vă amintiţi deja, în "pixul" celebrului Mischie (fost preşedinte de consiliu judeţean). Nimic nu s-a schimbat în bine din timpul guvernării judeţene a acelui domn doctor în istorie, Mischie. Astfel, o sumă de 2,2 miliarde lei pentru cheltuieli descentralizate la nivelul judeţelor, în special pentru programul lapte şi fructe în şcoli, protecţia copiilor ş.a. va fi alocată comunităţilor locale-comună, oraş, municipiu -, prin "pixul" minune al preşedinţilor de consilii judeţene, dintre care mulţi nu vor putea exercita acest rol, fiind ocupaţi cu probleme juridice personale (unii condiţionând alocarea cu preferinţă a banilor chiar pentru voturi). Alţi 12,3 miliarde de lei , în special pentru finanţarea învăţământului preuniversitar, vor fi alocaţi prin pixul directorilor numiţi politic la conducerea direcţiilor de finanţe publice regionale, cu colaborarea inspectorilor şcolari numiţi tot politic.

Actualul ministru al finanţelor publice, care a fost şi primar, a promis, la audieri în parlament, că va încerca să scoată preşedinţii de consilii judeţene din circuitul alocării fondurilor la nivelul comunităţilor locale. Pentru aceasta, ar avea nevoie însă de o reformă reală a descentralizării administraţiei publice.

Guvernul consideră că a reuşit o performanţă bugetară cu bugetul pe anul 2015: să mărească unele cheltuieli, promise în campania electorală pentru preşedinţia României, să nu majoreze sau să introducă noi impozite şi taxe şi să reducă deficitul bugetar. Dar guvernul a reuşit această performanţă îngheţând cheltuielile cu salariile pentru majoritatea angajaţilor din sectorul bugetar şi prin reducerea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii , necesare bunei desfăşurări a activităţii instituţiilor finanţate din bugetul public. Ca atare, aceste instituţii nu vor avea suficiente resurse pentru a acoperi măcar creşterea preţurilor anticipată pentru anul 2015, de 2,2 la sută. Reamintim guvernului ceea ce un mare economist român, Virgil Madgearu, spunea: dacă faci economii, taie din grăsime, dar nu atinge nervii şi muşchii. Din păcate, multe dintre instituţiile publice au ajuns în situaţia de a nu îşi mai putea îndeplini atribuţiile din cauza finanţării insuficiente. România are nevoie de o reformă a bugetului public şi pentru faptul că multe sectoare şi activităţi finanţate din bugetul public au rămas în aceleaşi relaţii cu bugetul public ca acum 25 de ani, deşi, între timp, au avut loc schimbări fundamentale în societate, ca , de exemplu, restituirea de importante proprietăţi către instituţii, în continuare, racordate la bugetul public.

Opinia Cititorului ( 12 )

1. posibila colaborare ?
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 19.12.2014, 09:26)
Make poate il convingi pe Stolo sa colaboreze mai des cu voi...
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de MIHAI în data de 19.12.2014, 13:20)
  Stolojan ,ca tot PDL,ARE UN TUPEU NEMARGINIT In timpul guvernarii PDL s-au taiat salarile bugetarilor cu 25%,s-a introdus CAS-ul pentru pensile peste74 RON,s-a furat 16 luni pensile peste74 RON(noroc cuCCR.PSD-ul I-a returnat in 16 luni insa dobanda la bani s-a evaporate),s-au impozitat dobanzile la banci(unde mai mult pensioarii isi tin banii pentru inmormantare) ,s-au impozitat tranzactiile la bursa(pana atunci detinerile de peste un an nu erau impozitate,),au fost reduse indemnizatiile mamelor care intrau in concediu de maternitate ,AU CRESCUT T.V.A-ul de la19%la24% si altele AU AVUTnorocul ca ACEST POPOR NU I- A STRANS DE GAT
  1.2.  Are tupeu Stolojan? (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de N.MITREA în data de 19.12.2014, 14:49)
  Daca cineva va critica e tupeist?D-le Mihai sau cum te-o fi chemand,mucsoratea salariilor bugetarilor era o necesitate,iar unele pensii au fost si sunt nesinmtite(unele).Iar daca TVA e mare dece nu-lreduceti voi,dar nu ca la paine ,unde platitorul final n-a castigat nimic.
  1.3.  D-L (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de N.Mitrea în data de 19.12.2014, 14:52)
  Stolojan este economist nu flecar.
  1.4.  TVA la paine (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 19.12.2014, 16:08)
  Va spune ceva acest citat?
  Cotidianul: "Preşedintele patronatului Rompan, Aurel Popescu, a declarat sâmbătă că producţia fiscalizată a crescut la făină cu peste 10% şi la pâine cu 15% după reducerea TVA la pâine începând din 1 septembrie, iar preţurile au scăzut în medie cu 12%."
2. Stolo si propaganda
(mesaj trimis de Cristi C în data de 19.12.2014, 13:36)
Am verificat si eu un mesaj dintre cele promovate in acest articol. Stolojan spune asa: "Dar guvernul a reuşit această performanţă îngheţând cheltuielile cu salariile pentru majoritatea angajaţilor din sectorul bugetar şi prin reducerea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii , necesare bunei desfăşurări a activităţii instituţiilor finanţate din bugetul public."
Ultima oara cand am verificat, Stolo era basist, adica statul gras pe spatele privatului slab. De ce se plange de inghetarea salariilor din sistemul public?
Propaganda.
Hai sa vedem daca macar este adevarat. Deschidem si noi propunerea de buget pe 2015 si ne uitam la Totalul bugetar din Anexa, pagina 7 din 400, capitolul bugetar 5001/10/01 si vedem cheltuielile cu salariile au scazut cu 800 mil de lei (-6%) dar salariile de baza au crescut cu 1.3% (deci Stolo, nu a fost inghetat nimic). Unde este scaderea? La indemnizatiile de delegare, la cele platite unor persoane din afara unitatilor (servicii externalizate?) si la alte drepturi (probabil titluri executorii ce vor fi suplimentate ulterior daca este nevoie).
Ne uitam si la veniturile in natura, Au scazut cu 3%, deci 100 mil lei. Scaderea este toata la capitolul uniforme si echipament obligatoriu. Exista crestere la tichete de masa.
Deci, dle Stolojan, nu stiu inca ce nu ne spune Ponta. Dar stiu ce ne spui tu si este o minciuna. Salariile din sistemul public nu sunt inghetate. Cheltuielile neesentiale insa sunt micsorate.
Si dle Dan Coe, s-ar putea ca Make sa va asculte dar atunci asta imi va da mie mai mult de munca in a-i demonta aberatiie.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de MIHAI în data de 19.12.2014, 14:16)
  Imi pare rau ca nu inteleg nimic copiii mei pe care ii ajut sa se dea mari.
  2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de MIHAI în data de 19.12.2014, 15:44)
  Daca ne gandim ca eCONOMISTII de pe vremea lui Stolojean dadeau examenul la facultate la geografie si aritmetica ,NE PUTEM IMAGINA CAT II DUCE CAPUL.
3. Uite cine vorbeste!
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 19.12.2014, 16:38)
Cum poate un om sa-ti insele asteptarile! Stolojan parca avea tot ce trebuie pentru a deveni un mare om politic: educatie, instruire, pregatire, experienta, cunoasterea problemelor, hotarire.
Dupa cite a facut sau le-a dat liber sa se faca, mai bine ar tacea vreo 1000 de ani!
Dar pe nepusa masa l-a lovit boala si ne-a procopsit cu Basescu cel Ticalos. Se mai da totusi uneori cocos, mai ales cind e la mare, sa-l vada Elena Pisicoasa. Cind se refera la guvernarea exercitata de cei din partidele adverse depaseste stadiul de cocos, ajunge in stadiul unei javre care, are - n-are dreptate, latra.
- “impozitele introduse, temporar, pentru anul 2014 sunt prelungite, evident, tot temporar, în anul 2015, printr-o nouă ordonanţă de urgenţă. Este vorba de impozitul suplimentar pe producţia internă de ţiţei, impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizarea pieţei gazului natural şi impozitul suplimentar pentru distribuţia de energie electrică şi cea de gaze naturale.” Si ce-ar vrea amaritul asta, sa se renunte la taxele astea? Bate apa-n piua degeaba, nici macar Putin nu se asteapta ca pretul combustibililor sa creasca anul viitor.
- ne mai vorbeste ca n-a crescut acciza, si-i pacat. :)) Daca crestea, ce mai critica tragea! Nemernicul, nu zice nici pis ca in perioada 2004 - 2012, in timpul regimului Basescu cel Ticalos, pretul benzinei a crescut de la 2.5 lei/l la 5.5 lei/l.
- referindu-se la fondurile europene, uita sa critice prestatia deplorabila a guvernelor basiste, care in 4 ani au reusit absorbtia a cca 10% din fondurilor alocate.
Si celelalte critici sunt in general jalnice hamaituri. Dar, are dreptate cind afirma ca guvernele Ponta au cheltuit banul public discretionar, n-au elaborat strategii, iar cind si-au propus unele masuri, frecvent le-au pierdut pe cele carari. Nu se refera deloc la jaful basist, de zeci de miliarde. Probabil ca nu-i obiectul articolului. Ar putea face o analiza interesanta pe tema. Basistilor nu le-a ajuns bugetul tarii, pentru a putea jefui in voie, cit cuprinde, au luat imprumuturi; datoria guvernamentala a crescut de la 13.9 mld euro, in dec 2004, la 51.1 mld euro in dec 2012. N-a foast deajuns. Au taiat si salariile bugetarilor cu 25% bsi au marit TVA cu 5%. Toate acestea poarta un nume: Guvernul Ponta trebuie sa plece!
Halal sa-ti fie, Stolojene!
PS
Totusi e bine sa mai auzim din cind in cind, dar nu prea des, si vocea opozitiei, sa ne amintim de ei si sa ne platim datoriile.
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de MIHAI în data de 19.12.2014, 17:01)
  Eu spun de mult timp ca economistii pregatiti in ROMANIA de pe vremea lui STOLOJAN si pana in present n- au valoarea ; proastei lui PONTA; CARE ESTE CU 10 CLASE PESTE ( A STUDIAT TOTUSI LA HARVARD SI STIE MACAR TABLA INMULTIRII LA REPEZEALA)
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.12.2014, 19:15)
  Cred ca ai o parere partinitoare. Sint economisti buni care trebuie sa lucreze in rahatul legilor date de toate guvernele de penali...Deci fundamental este de pus impozitul pe proprietate in RO la nivelul unui salar mediu pe an si atunci tot bugetul are ceva. Si sa nu uit toti cei care fura sa fie dusi la puscariile construite de Vintu !
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.12.2014, 20:43)
  Proasta lui Ponta este dovada vie ca nu tabla inmultirii te face destept.