CE PLAN DE FINANŢARE ARE GUVERNUL ÎN 2021 Ministerul Finanţelor vrea să atragă din piaţa internă 75 miliarde lei

Ministerul Finanţelor are în plan emiterea de titluri de stat în valoare de aproximativ 75 miliarde de lei pe piaţa internă în 2022, din care 90% reprezintă scadenţe pe termen mediu şi lung. Analiştii BCR arată că această sumă include şi titluri de stat pentru populaţie în lei şi euro în echivalentul a 10 miliarde lei cu maturităţi între 1 şi 5 ani.

Totodată, aceştia notează că volumul indicativ al împrumuturilor externe este de aproximativ 14 miliarde euro, repartizat astfel: euroobligaţiuni circa 10 miliarde euro, sume din cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă 3,7 miliarde euro, împrumuturi atrase de la instituţii financiare internaţionale aproximativ 0,4 miliarde euro.

În 2022 guvernul are un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică şi ajung la 68,4 miliarde de lei. După cum se poate observa (vezi grafic), Ministerul Finanţelor are scadenţe mari în februarie, martie, august şi în ultimele două luni din an.

Anul 2021 s-a încheiat per total cu împrumuturi de 104 miliarde de lei, sub necesarul brut de finanţare de aproape 137 miliarde de lei, dar asta în condiţiile în care în finalul lui 2020 s-a realizat o prefinanţare destul de mare şi având în vedere că deficitul la final de an va fi probabil sub ţintă, cel mai probabil mult sub pragul de 7% din PIB în condiţiile unor încasări bugetare peste aşteptări. Amintim că România a agreat cu partenerii europeni şi agenţiile de rating, sub procedura de deficit excesiv, revenirea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB la finalul lui 2024.

În luna ianuarie, programul MF prevede împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei, din care 300 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount şi 4,1 miliarde de lei prin zece emisiuni de obligaţiuni de stat. La acestea se poate adăuga suma de 615 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 5,01 miliarde de lei, este cu 1,59 miliarde lei peste cea de 3,42 miliarde lei programată în luna decembrie 2021.

"Ţinând cont de obiectivul dezvoltării pieţei titlurilor de stat concomitent cu capacitatea de absorbţie a titlurilor de stat de pe piaţa internă, se estimează că deficitul bugetar se va finanţa în proporţie de circa 30% din surse interne şi de 70% din surse externe", se arată în programul de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2022 publicat de Ministerul Finanţelor.

Deficitul bugetar în primele 11 luni a fost de doar 4,7% din PIB, în adâncire de la 4,03% la sfârşitul lunii octombrie. Comparativ cu noiembrie 2020 deficitul bugetar este semnificativ mai mic (7,94% din PIB) la 11 luni.

"Veniturile bugetare au crescut în primele 11 luni cu 17,5% în comparaţie cu perioada similară de anul trecut, în timp ce cheltuielile au avut un avans de doar 6,1%. Raportul dintre cheltuielile bugetare rigide reprezentate de salarii şi asistenţă socială faţă de veniturile ciclice egale cu veniturile fiscale şi contribuţiile de asigurări sociale a scăzut marginal la 83% la finele lunii noiembrie de la 83,2% în octombrie şi 94,3% la sfârşitul anului 2020", arată analiştii BCR Cercetare.

Totodată, aceştia arată că BNR a continuat să sterilizeze surplusul de lichiditate din piaţa interbancară printr-o nouă operaţiune de atragere de depozite. Patru bănci au plasat luni 520 milioane lei la banca centrală, cu scadenţa la o săptămână la rata dobânzii cheie de 1,75%.

2022 şi 2023 se prognozează a fi ani dificili pentru ţările emergente în ceea ce priveşte finanţarea în condiţiile în care dobânzile (rata de dobândă pe scadenţa 10 ani a României se situează la 5,395%; în februarie 2021 era 2,7%) au crescut puternic pe fondul inflaţiei şi a anticipării majorărilor de dobândă în ţările dezvoltate (Statele Unite ale Americii în special). O importanţă majoră o are seriozitatea cu care se tratează execuţia bugetară de către ministere şi menţinerea unei imagini favorabile în faţa pieţelor şi a investitorilor având în vedere deficitele încă mari.

Majorarea împrumuturilor înseamnă majorarea datoriei publice, care are un cost în buget prin dobânzile în creştere plătite de stat. Astfel, deşi sunt prognozate în legea bugetului de stat să rămână constante ca pondere în PIB, la 1,5% pe orizontul de prognoză (2022-2024) ca urmare a creşterii economiei (PIB) şi a veniturilor bugetare, în termeni nominali cheltuielile statului cu dobânzile cresc la 19,94 miliarde de lei în 2022 şi sunt proiectate să crească la 21,91 miliarde de lei în 2023 şi apoi la 23,07 miliarde de lei în 2024.