Minciunile şi creditele neperformante au prostul obicei de a ieşi la iveală când cerul pare să se însenineze. Aşa s-a întâmplat şi în Austria, unde povestea băncii Hypo Alpe-Adria nu vrea să se încheie.
Motivul nu este atât portofoliul de credite, cât insistenţa autorităţilor de a proiecta imaginea "competenţei" lor în rândul cetăţenilor, în loc să permită pieţei să corecteze greşelile, nesăbuinţa şi lăcomia unor bancheri incompetenţi.
După mai multe runde de injecţii financiare, creditele neperformante ale băncii Hypo Alpe-Adria, care a fost naţionalizată în 2009, au fost transferate unei "bănci rele", denumită Heta Asset Resolution (HAR).
La înfiinţarea HAR, în toamna anului trecut, valoarea nominală a activelor din portofoliu era de circa 18 miliarde de euro. În urma auditului realizat de către firmele de consultanţă PwC şi Alvarez s-a constatat o supraevaluare masivă a activelor HAR.
Cotidianul Der Standard scria, în urmă cu o săptămână, că Heta Asset Resolution se confruntă cu un deficit de capital de peste 5 miliarde de euro, însă Ministerul de Finanţe a declarat că informaţia nu este decât "speculaţie pură".
Rezultatele auditului au fost prezentate vineri seara conducerii HAC, iar ulterior a fost informată şi Autoritatea Pieţelor Financiare (FMA) de insolvenţa iminentă a "băncii rele".
De ce s-a ajuns aici? Din simplul motiv al transferării activelor neperformante la valori supraevaluate în portofoliul "băncii rele", o practică larg răspândită de la începutul crizei, utilizată pentru ascunderea adevăratelor costuri ale programelor de salvare a instituţiilor financiare.
"FMA a fost foarte surprinsă de acest deficit de capitalizare", a declarat Klaus Kumpfmüller, membru al conducerii executive a FMA, pentru postul de radio ORF. Printre cauzele noii deteriorări a "calităţii" activelor HAR se află înrăutăţirea situaţiei economiilor din fosta Iugoslavie şi decizia Băncii Elveţiei de a permite aprecierea francului elveţian.
Publicarea rezultatului auditului a arătat că deficitul de capital despre care scria Der Standard a fost, de fapt, o estimare foarte optimistă. Raportul firmelor de audit PwC şi Alvarez arată un deficit de capital de 7,6 miliarde de euro.
FMA şi Ministerul de Finanţe au anunţat că acest deficit nu mai poate fi acoperit de stat, iar FMA a impus un moratoriu asupra plăţii datoriilor HAC până la 31 mai 2016.
Cu toate acestea, un comunicat de presă al Ministerului de Finanţe al Austriei arată că Heta nu este insolventă, iar datoriile garantate de statul austriac şi provincia Carinthia nu vor fi afectate, după cum scrie Reuters.
Conform informaţiilor de pe site-ul publicaţiei germane Deutsche Wirtschafts Nachrichten, preluarea integrală a Heta Asset Resolution de către FMA a transformat statul austriac în proprietar unic al "băncii rele", un proprietar care nu mai doreşte să arunce bani în gaura neagră deschisă de Hypo Alpe-Adria.
FMA a explicat şi de ce se evită utilizarea noţiunilor de "insolvenţă" sau "faliment" în cazul HAR: declararea falimentului "băncii rele" ar putea submina stabilitatea financiară şi ar conduce la distrugerea suplimentară a valorii activelor.
În plus, un faliment declarat al "băncii rele" Heta ar transforma în datorii imediate şi scadente toate datoriile contingente ale landului Carinthia şi garanţiile acordate emisiunilor de obligaţiuni ale băncii Hypo Alpe-Adria, după cum a precizat Kumpfmüller pentru postul de radio ORF.
Dar nu sunt băncile austriece bine capitalizate, conform declaraţiilor oficiale din ultima perioadă, astfel încât să reziste nu doar la scenariile testelor de stres ale Băncii Centrale Europene? Şi despre ce distrugere a "valorii" activelor mai poate fi vorba, când piaţa nu este lăsată să-şi spună cuvântul?
În aceste condiţii, "pentru Heta Asset Resolution nu mai există decât soluţii nefavorabile", a mai declarat Klaus Kumpfmüller, conform unui articol de pe site-ul agenţiei de ştiri APA.
La începutul anului a intrat în vigoare în Austria legea pentru soluţionarea falimentelor bancare, varianta locală a Directivei Europene pentru Soluţionarea şi Redresarea Instituţiilor Bancare. Aceasta a fost amendată chiar în 27 februarie 2015, astfel încât să acopere şi situaţia HAC, după cum scrie Bloomberg. Legea revizuită permite aplicarea procedurii de bail-in şi creditorilor de rang superior ai băncii, iar Ministerul de Finanţe a precizat că "toţi creditorii pot fi forţaţi să contribuie la acoperirea costurilor de lichidare a HAC".
Estimările agenţiei de ştiri americane arată că portofoliul de credite al Heta este finanţat şi prin obligaţiuni cu o valoare totală de 8,9 miliarde de euro, iar două emisiuni de obligaţiuni, cu valori de 450 de milioane şi 500 de milioane, ajung la scadenţă în 6 martie 2015, respectiv 20 martie 2015.
Pe site-ul FMA se arată că, în perioada moratoriului, se va elabora un plan de acţiune care să asigure tratamentul egal pentru toţi creditorii. Până în 6 martie 2015, autorităţile austriece trebuie să decidă dacă vor iniţia procedura de bail-in pentru obligaţiunile în valoare de 450 de milioane de euro.
Oare se vor găsi într-un an soluţii pentru probleme care nu s-au rezolvat în ultimii şase ani? Întrebarea este retorică, desigur, iar recunoaşterea falimentului Heta Asset Resolution ne va arăta şi ce înseamnă falimentul unui land important, dintr-o ţară despre care se spune că face parte din nucleul dur al zonei euro.
"În cazul Heta Asset Resolution nu mai există decât soluţii nefavorabile". (KLAUS KUMPFMÜLLER, membru al conducerii executive a FMA)
•
• Evenimente importante din istoria "Hypo Alpe-Adria-Bank"
- "Hypo Alpe-Adria-Bank" a fost naţionalizată în 2009, pe fondul unei crize majore de lichiditate. Fondurile injectate direct pentru recapitalizare şi garanţiile guvernamentale acordate obligaţiunilor emise de instituţia financiară au fost acceptate, condiţionat, de Comisia Europeană.
- La sfârşitul anului 2012, "Hypo Alpe-Adria" avea active totale de 33,8 miliarde de euro, din care 24,4 miliarde erau creditele acordate clienţilor. Principalele surse de finanţare erau obligaţiunile emise (14,8 miliarde de euro), depozitele clienţilor (8,4 miliarde) şi credite obţinute de la alte instituţii financiare (5,25 miliarde de euro).
- Ajutorul iniţial acordat băncii a fost de trei miliarde de euro, iar planul de restructurare supervizat de Comisia Europeană prevedea vânzarea masivă a activelor. Ulterior, ajutorul a fost prevăzut la aproape 5 miliarde euro până în 2017.
- În martie 2013, Comisia Europeană a anunţat autorităţile austriece că planul de restructurare a "Hypo Alpe-Adria" nu este suficient pentru justificarea menţinerii ajutorului de stat.
- Guvernul austriac a încercat să rezolve situaţia "Hypo Alpe-Adria" prin intermediul unei "bănci rele", la capitalizarea căreia au fost invitate să participe "Erste Bank" şi "Unicredit Bank Austria", conform presei străine, însă cele două bănci au refuzat, susţinând că nu cedează presiunii politicienilor.
- În iulie 2013, directorul executiv al "Hypo Alpe-Adria-Bank", Gottwald Kranebitter, a demisionat după ce banca naţionalizată a avertizat că va suferi pierderi din cauza concesiilor propuse de autorităţi ca să obţină aprobarea Uniunii Europene pentru ajutorul de stat.
- În vara lui 2013, publicaţia Der Standard informa că a obţinut rezultatele testelor de stres ale Băncii Austriei, care arătau un necesar de recapitalizare de circa 17 miliarde de euro pentru "Hypo Alpe-Adria" în cazul unui scenariu pesimist şi de 6,2 miliarde în cazul scenariului optimist. Banca centrală a negat existenţa raportului.
- În februarie 2014, Ewald Nowotny, guvernatorul băncii centrale austriece, afirma că Austria nu ar trebui să-i ceară grupului bancar "Hypo Alpe-Adria" să ia parte la o ştergere a datoriei. Nowotny a condus grupul operativ înfiinţat pentru consilierea Guvernului pe tema închiderii băncii. "Cred că modul în care ar trebui să reacţioneze un stat ar trebui să fie mai asemănător cu cel din Germania sau Olanda, nu cum s-a procedat în Grecia şi în Cipru", a declarat Nowotny, făcând referire la "bail-in".
Guvernatorul Băncii Naţionale din Austria a preferat constituirea unei "bănci de rebuturi", care să absoarbă activele toxice provenite de la "Hypo Alpe-Adria". Nowotny a estimat că închiderea grupului bancar va costa Austria circa 4 miliarde de euro, pe lângă cele 4,8 miliarde de euro deja acordate sub formă de garanţii şi ajutor de stat.
În 2014, banca deţinea credite şi investiţii neperformante de aproape 13 miliarde de euro.
- Tot în iarna anului trecut, Executivul de la Viena anunţa că vrea ca băncile comerciale să suporte o parte din creditele neperformante ale "Hypo Alpe-Adria", alternativa fiind înfiinţarea unui vehicul de stat care să gestioneze activele toxice.
- În martie 2014, "Hypo Alpe-Adria" i-a solicitat Guvernului de la Viena să îi injecteze de urgenţă fonduri de 1,43 miliarde euro, pentru acoperirea necesarului de capital până în septembrie, conform Reuters, care adăuga că noile solicitări ar duce la circa 6,2 miliarde euro, totalul ajutoarelor pe care banca le-a cerut sau le-a primit de la izbucnirea crizei financiare.
- În iunie 2014, guvernul austriac a adoptat un proiect de lege ce prevede ştergerea a 890 milioane de euro din datoria subordonată a "Hypo Alpe-Adria", încercând să dea asigurări că investitorii şi plătitorii de taxe vor duce povara închiderii băncii austriece.
Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a avertizat că o astfel de decizie ar determina punerea sub supraveghere, cu implicaţii negative, a ratingurilor băncilor austriece.
- Preşedintele Asociaţiei bancherilor austrieci, Willibald Cernko, afirma, anul trecut, că decizia Austriei de a obliga investitorii în obligaţiunile băncii "Hypo Alpe-Adria" să suporte pierderi ar putea să crească costurile cu împrumuturile pentru băncile austriece cu până la 1,5 miliarde de euro pe an.
- În iune 2014, Moody's a retrogradat cu o treaptă ratingurile pentru datorii pe termen lung şi depozite a 11 bănci din Austria, inclusiv ale "Erste Group" şi "Raiffeisen", anticipând un sprijin mai redus din partea statului, în urma proiectului de salvare a "Hypo Alpe-Adria".
- În iulie 2014, Fondul Monetar Internaţional (FMI) avertiza că Austria ar trebui să revizuiască proiectul de lege prin care ar urma să fie anulate obligaţiuni subordonate de 890 de milioane de euro ale "Hypo Alpe-Adria" garantate de provincia Carinthia, deoarece o astfel de măsură ar putea ridica semne de întrebare şi asupra altor garanţii publice.
- Tot în iulie 2014, legea care le impune pierderi deţinătorilor de obligaţiuni garantate de stat emise de "Hypo Alpe-Adria" a fost aprobată de Parlamentul din Viena. Aprobarea a venit după ce, în ianuarie, ministrul de Finanţe din Austria, Michael Spindelegger, a propus legea în cauză, care prevede divizarea "Hypo Alpe", prin vânzarea unei părţi şi lichidarea de active de 18 miliarde de euro în cazul celeilalte părţi, pe parcursul mai multor ani.
Opoziţia a criticat legea, cerând intrarea în insolvenţă a băncii, pentru limitarea costurilor suportate de contribuabili. În afară de datoriile garantate, legea mai anulează împrumuturi de 800 de milioane de euro primite de "Hypo Alpe" de la "BayernLB", după o primă tranşă de ajutor din partea statului, la sfârşitul lui 2008, şi naţionalizarea de urgenţă din decembrie 2009.
"BayernLB" consideră că măsura echivalează cu o expropriere.
- Banca Mondială a avertizat că planul Austriei de a forţa creditorii să suporte pierderi pentru salvarea "Hypo Alpe" ar urma să coste această instituţie aproximativ 150 de milioane de euro.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2015, 09:44)
Nu este bine sa doresti raul cuiva (asa-i domnule Bestea?) dar tare m-as bucura sa-i vad pe honvezii de austrieci cu botul pe labe.
2. Totul va fi bine, cumpărați la panică
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.03.2015, 11:28)
Activele toxice încă sunt toxice (adică valoarea de piață este sub cea contabilă). Un QE european este pe drum și va dura cât trebuie. Banii se vor înghesui și în activele HAR iar acestea se vor putea reintroduce pe piață. Tot ce trebuie pentru Austria este să câștige timp pentru ca devastatorul QE să se poată instala.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2015, 22:22)
Ca si in cazul SNB nu se mai poate, adica au ajuns la punctul in care vor trebui a aplica ceea ce trebuiau in 2009 altfel poporul va face scandal. Asta urmeaza si in Romania, faliment corect unde trebuie si curatarea de lipitori politice sau smecheri ca SOV pe care nimeni nu-i mai vede.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2015, 22:24)
Metoda Cyprus vine peste tot adica si la noi. Sa vedem cum o sa "curete" BCR conturile romanilor de sumele in euro acusica la falimentul Greciei...