CE: "Politica de coeziune sprijină regiunile cu venituri mici"

Comisia europeană (CE) identifică modalităţi clare de sprijinire a strategiilor de creştere regionale, cu ajutorul fondurilor UE, într-un raport publicat marţi, 11 aprilie, referitor la regiunile din Uniune care sunt rămase în urmă în ceea ce priveşte creşterea sau bogăţia, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Raportul evaluează factorii care sprijină sau împiedică competitivitatea acestor regiuni şi motivele pentru care acestea nu au ajuns încă la nivelurile de creştere şi venituri preconizate pentru UE. Şi mai important este faptul că raportul identifică nevoile în materie de investiţii ale regiunilor, şi anume capitalul uman, inovarea, calitatea instituţiilor, accesibilitatea sporită, precum şi instrumentele disponibile în cadrul politicii de coeziune a UE care le-ar putea sprijini în viitor.

Comisarul pentru politica regională, Corina Creţu, a declarat: "Pentru fiecare obstacol în calea dezvoltării, există un răspuns în cadrul politicii de coeziune. Strategiile de dezvoltare regională personalizate, combinate cu precondiţiile pentru investiţii de succes, pot transforma aceste regiuni în locuri atractive pentru locuitori, lucrători şi întreprinderi. Iată ce facem: ajutăm regiunile să-şi identifice nevoile şi atuurile concurenţiale şi le oferim instrumentele necesare pentru o mai bună elaborare a politicilor."

CE transmite: "Un număr de 47 de regiuni din opt state membre, printre care şi România, au fost studiate cu atenţie şi clasificate fie ca "regiuni cu creştere economică scăzută", cu un PIB pe cap de locuitor de până la 90 % din media UE, dar cu o lipsă persistentă a creşterii, fie ca "regiuni cu venituri mici", în care PIB-ul pe cap de locuitor este în creştere, dar este încă sub 50 % din media UE. În aceste regiuni locuiesc 83 de milioane de locuitori, adică 1 din 6 rezidenţi ai UE. Un grup este concentrat mai ales în sudul Europei, iar un al doilea este concentrat în est".

Strategiile de specializare inteligentă pot contribui la îmbunătăţirea capacităţilor de inovare ale regiunilor care au punctaje mici potrivit indicelui competitivităţii regionale şi în situaţiile în care nu există o interacţiune eficientă între mediul academic şi mediul de afaceri local.

Ar trebui stimulate investiţiile în capitalul uman şi îmbunătăţirea competenţelor forţei de muncă, prin intermediul formării profesionale şi al învăţării pe tot parcursul vieţii, ambele putând fi sprijinite din fondurile politicii de coeziune. Se pot evita astfel deprecierea competenţelor şi nepotrivirile dintre oferta educaţională şi cererea de pe piaţa forţei de muncă.

Sporirea atractivităţii unei regiuni pentru tinerele talente şi pentru întreprinderi presupune, de asemenea, strângerea legăturilor dintre oraşele din regiuni şi marginile şi zonele rurale ale acestora. Acest lucru va genera un efect sporit de propagare dinspre principalii poli economici, cu beneficii pentru întreaga regiune. Numeroase regiuni cu venituri mici se confruntă cu lacune semnificative în materie de infrastructură, motiv pentru care investiţiile în reţelele de transport principale ar trebui să fie o prioritate, potrivit sursei citate.

Raportul oferă dovezi suplimentare potrivit cărora politicile de dezvoltare pot da cele mai bune rezultate doar într-un mediu propice investiţiilor şi doar dacă sunt puse în aplicare de administraţii puternice, în mod transparent, responsabil şi eficient.

Acest lucru este deosebit de relevant în cazul regiunilor cu creştere scăzută, care au demonstrat îmbunătăţiri limitate ale capacităţii lor instituţionale, care nu au putut să profite la maximum de intervenţiile din cadrul politicii de coeziune şi care, prin urmare, au crescut mai puţin şi au fost mai expuse la efectele crizei economice.

Pentru ca impactul cheltuielilor UE, naţionale şi regionale să fie mai mare, ar trebui eliminate barierele orizontale şi sectoriale care împiedică investiţiile. Condiţiile prealabile pentru succesul investiţiilor din cadrul politicii de coeziune pot fi stimulente puternice pentru înlăturarea principalelor obstacole din calea investiţiilor identificate în raport.

Priorităţile ar trebui să fie crearea unor medii de afaceri mai flexibile, cu mai puţină birocraţie, mai puţin timp şi costuri mai mici implicate în înfiinţarea de noi întreprinderi şi în funcţionarea IMM-urilor, creşterea eficienţei, a transparenţei şi a responsabilităţii administraţiilor şi serviciilor publice şi modernizarea achiziţiilor publice cu ajutorul procedurilor digitale.

În iunie 2015, Comisia a lansat o iniţiativă pentru examinarea factorilor care împiedică creşterea şi investiţiile în regiunile UE cu venituri mici şi creştere scăzută. În contextul acestei iniţiative, raportul publicat astăzi analizează nevoile de investiţii, factorii de creştere, cadrul macroeconomic şi nevoia de reforme structurale în aceste regiuni.

Conform CE, iniţiativa şi raportul fac parte dintr-un "angajament mai amplu al Comisiei de a oferi asistenţă personalizată regiunilor pentru a le ajuta să-şi îmbunătăţească modul de a gestiona şi de a investi fondurile din cadrul politicii de coeziune (a se vedea MEMO 15/4654) şi pentru a încuraja asumarea, coordonarea şi stabilirea de priorităţi în cadrul strategiilor regionale de investiţii şi dezvoltare".