Cea mai mare bancă din Rusia dă în judecată Glencore

Cea mai mare bacă din Rusia, Sberbank, dă în judecată pe traderul global de mărfuri Glencore Plc pentru aproximativ 117 milioane de euro (116 milioane de dolari), pretinzând că acesta nu a achitat anumite livrări de petrol, conform bazei de date a Curţii de Arbitraj din Moscova, citată de Reuters.

Baza de date arată că Sberbank vrea să recupereze datoriile şi penalităţile de la Glencore Energy UK Ltd. pentru două tranzacţii în valoare de aproximativ 58 de milioane de euro fiecare.

Una dintre afaceri priveşte livrarea de mixuri de petrol la graniţa cu Ucraina şi Ungaria, în martie 2022, iar celălalt - livrări la graniţa cu Ucraina şi Slovacia, în aceeaşi lună.

Baza de date nu oferă alte detalii despre aceste acorduri sau proces. Reuters menţionează că Sberbank nu a răspuns solicitărilor de comentarii pe marginea informaţiei pe care a publicat-o, la fel oficialii Glencore.

Nu este clar dacă războiul din Ucraina a afectat aceste acorduri, notează sursa citată, adăugând că audierile în procesul intentat de Sberbank sunt programate să înceapă la Moscova, pe 6 decembrie.

• COP27: Preţul carbonului trebuie să ajungă la cel puţin 75 de dolari/tonă până în 2030, conform FMI

Preţul carbonului trebuie să ajungă la o medie globală de cel puţin 75 de dolari pe tonă până la finele acestui deceniu, pentru ca obiectivele climatice globale să fie atinse, a declarat ieri directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, transmite Reuters.

Luând cuvântul la reuniunea pentru climă COP27 din staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh, Kristalina Georgieva a apreciat că ritmul schimbării în economia reală este în continuare "mult prea lent".

Cele mai recente analize efectuate de instituţiile din cadrul grupului Băncii Mondiale sugerează că valoarea totală a angajamentelor făcute de statele lumii cu privire la reducerea emisiilor poluante ar face ca acestea să scadă cu doar 11% până la mijlocul acestui secol.

"Dacă nu vom pune preţul carbonului pe o traiectorie predictibilă care să ne ducă la cel puţin o medie de 75 de dolari pe tonă în 2030, pur şi simplu nu vom crea stimulentul necesar pentru ca firmele şi consumatorii să îşi schimbe comportamentul", a spus Kristalina Georgieva, notează Agerpres.

Chiar dacă unele regiuni ale lumii, precum Uniunea Europeană, au un preţ al carbonului mai mare decât nivelul menţionat de Georgieva, de exemplu preţul de referinţă în UE este de aproximativ 76 de euro pe tonă, alte regiuni, precum statul american California, vând certificate de poluare la mai puţin de 30 de dolari pe tonă, iar alte regiuni nu au niciun fel de preţ al carbonului.

"Problema este că în multe ţări, nu doar în ţările sărace, din întreaga lume, acceptarea conceptului de preţ al poluării este încă una destul de redusă", a adăugat directorul general al FMI.

Cu toate acestea, Georgieva a menţionat că există mai multe căi posibile pe care le poate urma o ţară. De exemplu, SUA, al doilea mare poluator al lumii, este puţin probabil să adopte un preţ naţional al carbonului, având în vedere opoziţia acerbă a mediului politic faţă de taxele pe poluare şi sistemele de tip "cap-and-trade".

"Concentraţi-vă pe echivalenţă. Dacă SUA optează să introducă un cost al carbonului prin reglementare şi rabaturi în loc de unul de tip taxare şi comerţ cu certificate, asta nu ar trebui să conteze. Ceea ce ar trebui să conteze este echivalentul de preţ", a spus Georgieva. Domnia sa a citat în acest sens o propunere a FMI pentru un plafon de preţ al carbonului şi o propunere venită din partea Germaniei privind un "club al carbonului" pentru principalele economii ale lumii, care ar urma să coordoneze modul în care ţările membre măsoară şi pun un preţ pentru emisiile de carbon şi de asemenea ar permite cooperarea în reducerea emisiilor în marile sectoare industriale.

"Indiferent dacă vom avea un progres la această reuniune COP sau după, acest lucru trebuie să se întâmple în curând pentru că pur şi simplu nu mai avem timp pentru o tranziţie cu success", a subliniat Kristalina Georgieva.

Circa 40.000 de participanţi din aproape 200 de ţări sunt aşteptaţi la summitul COP27 din Egipt, unde, în perioada 6 - 18 noiembrie, vor fi discutate timp de două săptămâni măsuri de reducere a încălzirii globale.