CEDO: Blocarea YouTube în Turcia între 2008 şi 2010 a încălcat libertatea de exprimare

Blocarea de către justiţia turcă a accesului la YouTube între 2008 şi 2010 a constituit o încălcare a libertăţii de exprimare, a decis marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cu sediul la Strasbourg, potrivit AFP.

Sesizată de trei utilizatori ai site-ului de partajare de fişiere video, CEDO a declarat că blocarea acestuia "le-a afectat acestora dreptul de a primi şi de a comunica informaţii şi idei", transmite France Presse.

Un tribunal din Ankara a ordonat blocarea accesului la YouTube, pe baza unei legi referitoare la publicaţii şi infracţiuni pe internet, pe motiv că acest site conţine multe videoclipuri scandaloase, din punctul de vedere al legislaţiei, pentru memoria lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne.

Site-ul YouTube a fost blocat din 05 mai 2008 până în 30 octombrie 2010, când parchetul a ordonat ridicarea interdicţiei la cererea societăţii care deţine drepturile de autor pentru aceste videoclipuri, aminteşte France Presse.

Trei utilizatori ai site-ului - profesori care predau dreptul la universităţile din Izmir, Istanbul şi Ankara - au cerut în faţa instanţelor turce ridicarea măsurii, în calitatea lor de utilizatori. Ei au argumentat că "dreptul lor la libertatea de a primi sau de a comunica informaţii şi idei" a fost afectat de această interdicţie care, totodată, a avut repercusiuni asupra activităţii lor profesionale, existând un interes public de a avea acces la YouTube.

Instanţele turce le-au respins cererea, subliniind că măsura este conformă cu legislaţia turcă, iar ei nu au calitatea de a contesta aceste decizii.

CEDO a menţionat că profesorii "au folosit în mod activ YouTube în scopuri profesionale", inclusiv prin descărcarea sau accesarea de clipuri utilizate în activitatea lor ştiinţifică.

Curtea de la Strasbourg a estimat, de asemenea, că YouTube este o platformă care "permite apariţia unui jurnalism cetăţenesc ce permite publicarea de informaţii ignorate de mass-media tradiţionale".

În consecinţă, reclamanţii "pot pretinde în mod legitim că au fost afectaţi de măsura de blocare, chiar dacă nu au fost direct vizaţi de aceasta", au conchis judecătorii de la Strasbourg.