Cehia preia de astăzi preşedinţia rotativă a Uniunii Europene

La 1 ianuarie 2022, Cehia preia de la Franţa preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni. Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Franţa (ian.-iun. 2022), Cehia (iul.-dec. 2022) şi Suedia (ian.-iun. 2023), conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/, informează Agerpres.

Cehia a mai deţinut preşedinţia UE o singură dată în perioada ianuarie-iunie 2009, precizează site-ul https://www.idnes.cz/.

Sloganul, logo-ul şi priorităţile preşedinţiei cehe

Sloganul preşedinţiei cehe la Uniunea Eurpeană este "Europe as a task: rethink, rebuild, repower", făcând referire la discursul preşedintelui ceh Vaclav Havel, din 1996, cu prilejul ceremonialului Premiul Carol cel Mare - discurs care a fost intitulat intitulat "Europe as a Task". Astfel, în contextul internaţional de atunci, favorabil democraţiilor occidentale, Havel le-a cerut europenilor să-şi redescopere conştiinţa şi să-şi asume responsabilitatea pentru provocările globale de mediu, sociale şi economice, se arată pe site-ul oficial al preşedinţiei cehe, https://czech-presidency.consilium.europa.eu/.

Logo-ul preşedinţiei Cehiei îl are la bază pe cel al primei preşedinţii cehe a Consiliului UE din 2009. Este vorba despre 27 de romburi, dispuse în formă de cerc, reprezentându-le pe cele 27 de state membre.

Conform unui anunţ făcut, la 16 iunie 2022, de prim-ministrul ceh, Petr Fiala, preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene va acorda prioritate organizării unui summit privind reconstrucţia Ucrainei şi lansării unui plan Marshall pentru această ţară. "Am dori să organizăm un summit privind reconstrucţia postbelică a Ucrainei cu un plan Marshall, în prezenţa preşedintelui ucrainean Zelenski", a declarat prim-ministrul ceh la 16 iunie, conform site-ului preşedinţiei cehe, https://czech-presidency.consilium.europa.eu/.

Cehia se va concentra, pe parcursul preşedinţiei sale, asupra unor priorităţi precum:

• gestionarea crizei refugiaţilor şi reconstrucţia post-război a Ucrainei;

• securitatea energetică, consolidarea apărării UE;

• rezilienţa strategică a economiei europene;

• rezilienţa instituţiilor democratice.

În privinţa crizei refugiaţilor, Cehia îşi propune să se concentreze pe transferuri flexibile de fonduri către Ucraina, asigurarea unui acces sigur la educaţie pentru copiii ucrainieni, refacerea infrastructurii critice, asigurarea serviciilor de bază, consolidarea rezilienţei şi redresării şi stabilităţii economice în Ucraina etc.

Referitor la securitatea energetică, Preşedinţia cehă se canalizează pe implementarea accelerată a REPowerEU, a cărui componentă principală este diversificarea surselor, inclusiv logistica, economiile de energie şi accelerarea tranziţiei la surse de energie regenerabile cu emisii scăzute.

Având în vedere instabilitatea globală în creştere, preşedinţia cehă se va concentra pe capabilităţile de apărare şi securitate, în special pe parteneriatul cu NATO. De asemenea, preşedinţia va contribui la sprijinirea implementării subiectelor cheie în cadrul proiectului Busola Strategică.

Cu privire la rezilienţa strategică a economiei europene, preşedinţia are în vedere sprijin direcţionat pentru competitivitatea tehnologică bazată pe capacităţi proprii de producţie, împreună cu aprofundarea comerţului liber cu naţiunile democratice din lume.

Referindu-se la rezilienţa instituţiilor democratice, preşedinţia cehă se va concentra asupra consolidării rezilienţei instituţiilor care au o influenţă majoră în menţinerea şi dezvoltarea valorilor democraţiei şi statului de drept în UE. Acestea includ, de exemplu, finanţarea transparentă a partidelor politice, independenţa mass-media şi un dialog deschis cu cetăţenii. În plus, Cehia se va concentra şi pe respectarea şi consolidarea libertăţilor şi a valorilor europene atât în mediile offline, cât şi online.

Temele prioritare ale trio-ului Franţa-Cehia-Suedia, potrivit site-ului https://data.consilium.europa.eu/, sunt:

• protecţia cetăţenilor şi a libertăţilor acestora, cu accent pe respectarea şi protecţia valorilor europene - democraţia, statul de drept, egalitatea între femei şi bărbaţi etc. - şi pe consolidarea spaţiului Schengen şi a politicii europene privind azilul şi migraţia;

• promovarea unui nou model european de creştere şi investiţii, bazat pe o creştere verde şi durabilă şi pe suveranitatea industrială şi digitală europeană;

• construirea unei Europe mai verzi, mai echitabile din punct de vedere social şi mai protective în ceea ce priveşte sănătatea cetăţenilor europeni;

• o Europă globală, actor mondial care promovează multilateralismul şi relaţii reînnoite cu partenerii săi, în paralel cu împărtăşirea unei viziuni comune a celor 27 state membre în ceea ce priveşte ameninţările strategice.

Programul pe 18 luni al celor trei state reiterează, de asemenea, angajamentul Uniunii Europene în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor sale economice şi sociale, informează site-ul https://presidence-francaise.consilium.europa.eu/.

Trio-ul anterior a fost format din Germania (iul.- dec. 2020), Portugalia (ian.-iun. 2021) şi Slovenia (iul.-dec. 2021), conform site-urilor https://eur-lex.europa.eu/ şi www.eu2020.de.

Puternic marcat de pandemia de COVID-19, programul comun al trio-ului a făcut astfel lupta împotriva coronavirusului şi a consecinţelor sale economice şi sociale prioritatea numărul 1. De asemenea, adoptarea bugetului multianual al UE 2021-2027 a fost unul dintre cele mai importante proiecte ale trioului. Printre celelalte priorităţi de pe agenda sa, s-au numărat: promovarea unei Europe sociale, tranziţiile verzi şi digitale şi căutarea de răspunsuri europene la întrebările legate de migraţie.

*•

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform site-ului www.consilium.europa.eu.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.

Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informale şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Din punct de vedere statistic, legislaţia luată în considerare în timpul unei preşedinţii depinde de iniţiativele Agendei Strategice a UE. De asemenea, circa 500-700 de propuneri legislative sunt luate în discuţie în fiecare perioadă de şase luni, scrie site-ul www.gov.si.