Leul s-a depreciat, în perioada 10 decembrie 2013 - 10 ianuarie, cu 2%, în raport cu moneda unică europeană, iar analiştii pun deprecierea şi pe seama tensiunilor politice.
Ovidiu Dumitrescu, CFA, director general adjunct la "Tradeville", ne-a declarat: "La nivelul informaţiilor pe care le deţinem, sunt cel puţin trei motive (n.r. pentru deprecierea leului). Primul, care este unul tranzitoriu, constă în faptul că finalul sărbătorilor de iarnă înseamnă ieşirea din ţară a unui număr de persoane care lucrează în străinătate, al doilea ţine de politica macroeconomică, şi anume faptul că BNR a redus, din nou, dobânda de politică monetară şi sunt semnale că această reducere poate continua, iar cel de-al al treilea ţine de conjunctura politică şi mă refer la tensiunile din coaliţia de guvernare".
Potrivit domnului Dumitrescu, în primul rând, ar trebui ca inflaţia să crească din pricina denominării în euro a unor servicii şi a preţurilor la energie. Dommnia sa a adăugat că putem vedea şi unele probleme suplimentare la plata creditelor în valută. "Dacă situaţia va fi una de durată, exportatorii ar trebui să fie uşor avantajaţi, în timp ce importatorii ar trebui să resimtă presiuni fie în privinţa cantităţii cerute (din cauza creşterii preţurilor), fie asupra marjelor de profit (în cazul în care suportă ei diferenţa)", ne-a mai spus directorul general adjunct de la "Tradeville". Domnul Dumitrescu apreciază că aceste efecte nu ar trebui sa fie de amploare, dacă deprecierea leului nu va continua. "Să nu uitam că discutăm de mişcări de doar câteva procente ale cursului euro/leu", a precizat Ovidiu Dumitrescu.
Cu excepţia eventualelor episoade de apreciere sau depreciere declanşate de evenimente punctuale, domnia sa se aşteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,4 - 4,5 lei cel puţin pentru primele şase luni ale anului.
Claudiu Cazacu, analist şef "XTB România", consideră că poziţia băncii centrale, reflectată atât în tăierea dobânzii şi rezervelor minime obligatorii (RMO), cu efect direct în creşterea lichidităţii din sistem, cât şi în mesajul guvernatorului, a lăsat larg deschisă uşa deprecierii leului. Este de precizat totuşi că şi datele slabe venite la începutul acestei săptămâni au contribuit la scăderea monedei naţionale, ne-a mai spus analistul.
Domnia sa ne-a mai declarat: "Preţurile unor servicii, exprimate în euro, vor atinge direct buzunarul cetăţenilor, însă scumpirile vor fi dificil de sesizat mulţumită variaţiilor limitate, sub 2% de la începutul anului. Interesul speculatorilor globali pentru piaţa locală a fost de asemenea trezit de mişcările recente".
Pe termen scurt, ar putea apărea o perioadă favorabilă leului, aducând o senzaţie de linişte, consideră Claudiu Cazacu. Analistul ne-a mai spus că este totuşi probabil ca nivelul de 4,55 lei să fie atins din nou până în primăvară, eventual chiar depăşit.
Domnul Cazacu a precizat că sunt acestea sunt opinii şi nu reprezintă recomandări de tranzacţionare.
Radu Ciofu, analist "Admiral Markets", consideră că principalele motive de depreciere a leului, din ultimele zile, sunt deciziile luate de BNR. Analistul este de părere că piaţa se aştepta la stimulente monetare ceva mai scăzute şi apreciază că reducerea rezervelor minime obligatorii a creat o mică surpriză în piaţă.
Analistul mai spune că efectele deprecierii monedei naţionale nu sunt foarte vizibile, nefiind vorba despre o scădere prea mare.
Radu Ciofu adaugă că pentru cei ce au credite sau datorii în euro, presiunea rambursării va fi mai mare, aceştia având mai mult de plată. Domnia sa a mai adăugat: "Pentru bănci, teoretic, ar putea creşte gradul creditelor neperformante. Practic însă, variaţia cursului este prea mică. Pe partea de inflaţie, ar putea să se mai vadă această depreciere, dar nesemnificativ. Doar dacă va continua deprecierea, ar putea fi mai vizibil".
Radu Ciofu se aşteaptă ca, pe termen scurt, cursul de schimb euro/leu să se consolideze în jurul acestor valori, iar pe termen lung, analistul vede o uşoară depreciere a leului. Potrivit analistului de la "Admiral Markets", pe termen lung, un euro ar putea valora 4,6 lei, sau chiar mai mult.
Cel mai bun randament, dintre acţiunile cotate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în perioada 10 decembrie 2013 - 10 ianuarie 2014, a fost înregistrat de compania craioveană "Electroputere", a cărei cotaţie a crescut, în intervalul analizat, cu 168,1%, potrivit unei analize a ziarului "Bursa". Preţul de închidere al cotaţiei EPT din 10 ianuarie a fost 0,0435 lei/unitate.
Contractul de achiziţionare de către "Al-Arrab Contracting Company Limited" a acţiunilor statului la Electroputere Craiova este, în continuare, în monitorizare post-privatizare, ne-au declarat, vineri, oficialii AAAS (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului).
Pierderile companiei craiovene s-au adâncit în primele nouă luni ale anului trecut, la 46,53 milioane de lei, în creştere cu 75% faţă de perioada similară din anul anterior, când societatea a înregistrat pierderi de 26,46 milioane de lei, se arată într-un comunicat al "Electroputere".
La distanţă de 116 puncte procentuale, la BVB, a doua creştere, în perioada analizată, a fost înregistrată de compania ialomiţeană "Amonil" (simbol AMO), ale cărei cotaţii au urcat cu 51,8%. Preţul de închidere a acţiunilor AMO, din 10 ianuarie, a fost de 0,0079 lei/unitate.
Amonil este deţinută de "Zalois" Belize, în proporţie de 32,19%, "Jovline" Belize, în proporţie de 18,22%, "Salink Limited", în proporţie de 13,54%.
Rezultatul global "Amonil", aferent primelor trei trimestre ale anului trecut, a fost de 1,38 milioane de lei, în scădere cu 35% faţă de perioada similară din 2012, când s-a cifrat la 2,13 milioane de lei, potrivit datelor companiei.
Al treilea cel mai bun randament obţinut de companiile cotate la BVB a fost înregistrat de "Siretul" Paşcani, care a crescut în intervalul 10 decembrie 2013 - 10 ianuarie 2014, cu 41,11%.
"Siretul" Pascani este o societate în reorganizare judiciară, potrivit companiei. Pe 21 noiembrie 2010, Tribunalul Iaşi a hotărât deschiderea procedurii generale a insolvenţei, împotriva SRT, urmare atât a cererii societăţii, cât şi a cererii formulate de alţi doi creditori, se mai spune într-un comunicat al companiei.
"Siretul" Paşcani produce şi comercializează confecţii, perdele , tricoturi, geogrile şi geotextile.
Principalii acţionari ai societăţii sunt "Scala Real Estate" Iaşi, cu o deţinere de 32,9% din capitalul social, "SIF3 Transilvania", cu o deţinere de 10,7% din numărul acţiunilor, şi "Euro Continental Invest" Iaşi, cu 10,7%. Cifra de afaceri, aferentă primelor nouă luni ale anului 2013, a fost de 7,36 milioane de lei, în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului 2012, când a fost de 5,89 milioane de lei, potrivit datelor companiei.
"Siretul" Paşcani a obţinut, în primele trei trimestre din anul trecut, un profit net de 26.236 lei, faţă de o pierdere de 2,9 milioane de lei, în perioada similară din 2012, mai arată datele oferite de companie.
Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al "Estinvest", este de părere că acţiunile EPT, AMO, SRT sunt în continuare speculate. Domnia sa ne-a declarat: "Se pare că investitorii preferă aceşti emitenţi, pentru creşterile pe care le-au realizat în ultima perioadă. Se pare că, deocamdată, aceste creşteri nu se potolesc şi investitorii nu au de gând să închidă poziţiile pe aceşti emitenţi. Astfel, aprecierile ar mai putea continua".
Totuşi, domnul Murgoci consideră că orice creşteri nesustenabile se pot transforma, la un moment dat, într-o scădere.
Nicu Grigoraş, Director Departament Front Office la "Intercapital Invest", observă că aceste companii, ale căror cotaţii au crescut mult în ultima perioadă, sunt puţin lichide şi s-au depreciat mult în ultimii ani. Avansurile cotaţiilor EPT, AMO, SRT sunt datorate speculaţiilor pe care le fac investitorii, cu privire la viitorul companiilor, este de părere brokerul.
Domnul Grigoraş mai adaugă că piaţa, per ansamblu, este optimistă. Domnia sa ne-a mai spus: "Când investitorii sunt optimişti, creşteri de acest gen ar putea avea susţinere. Însă, ar trebui privite cu mai mult scepticism, cu mai multă atenţie, pentru că, de multe ori, sunt creşteri speculative".
Preţul aurului s-a apreciat cu 0,04%, în intervalul analizat, iar cotaţia de ieri, de pe pieţele externe a metalului preţios a fost de aproximativ 1.245 dolari/uncie.
Radu Ciofu, analist "Admiral Markets", consideră că preţul metalului preţios a crescut în ultimele zile, ca urmare a datelor cu privire la evoluţia pieţei muncii din Statele Unite, care au fost mult sub aşteptări. Potrivit domnului Ciofu, aceste date ar însemna, teoretic, şanse mai mari ca FED (Federal Reserve) să tipărească mai mulţi dolari.
Pe termen scurt, analistul "Admiral Markets", se aşteaptă ca preţul aurului să se stabilizeze în jurul acestor valori, iar pe termen lung, Radu Ciofu vede posibilitatea de creştere a preţului metalului galben.
Cele mai bune randamente pentru depozitele bancare în euro au fost, în perioada 10 decembrie 2013 - 10 ianuarie, la "Marfin Bank", respectiv 0,23%.
În aceeaşi perioadă, depozitele în lei, tot la "Marfin Bank", au înregistrat randamente negative, de -1,64%, raportat la moneda unică europeană. Instituţia de credit cipriotă este cea unde deponenţii ar fi înregistrat cele mai mici pierderi, raportate la euro, pentru depozitele în lei. Cauza pentru care depozitele în lei ar fi adus randamente negative, este deprecierea monedei naţionale.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) şi "Fondul Proprietatea" (FP), a crescut cu 3,93% în perioada 10 decembrie 2013 - 10 ianuarie 2014. Indicele BET-XT, al primelor 25 de societăţi de la BVB, inclusiv SIF-urile, a avansat, în aceeaşi perioadă, cu 4%, iar BET, al celor mai lichide zece companii listate, s-a apreciat cu 3,87%.
Cel mai bun randament din rândul fondurilor de investiţii a fost realizat, în intervalul 10 decembrie 2013 - 10 ianuarie, de către "BT Index Austria ATX", care a urcat cu 4,75%, depăşind cele mai bune randamente ale depozitelor bancare.
Banca austriacă Erste Group Bank (simbol EBS), care are o pondere de 17,6% din expunerea "BT Index Austria ATX" a înregistrat, în ultimele şedinţe, o creştere de peste 10 procente. Plasamentele fondului "BT Index Austria ATX" sunt, în proporţie de cel puţin 85%, pe acţiuni componente ale indicelui austriac ATX (Austrian Traded Index).
Următoarele două fonduri, în materie de randament, au fost, în perioada analizată, "Active Dinamic", care a crescut cu 3,6%, şi "BT Index România ROTX", care a progresat cu 2,02%.
• Precizare
Randamentele plasamentelor analizate la această rubrică sunt raportate la moneda europeană. Randamentele calculate sunt cele mai bune pe fiecare categorie de plasament fără a fi luată în calcul lichiditatea tranzacţiilor. Piaţa Rasdaq nu este luată în calcul.
Articolul nu reprezintă o sugestie de investiţii.
Valorile unitare ale fondurilor mutuale utilizate în analiză sunt cele aferente perioadei precizate în grafic.