Cel mai lung tunel subacvatic din lume se construieşte în Europa

După mai bine de un deceniu de planificare, au început lucrările la cel mai lung tunel din lume. Coborând până la 40 de metri sub Marea Baltică, tunelul Fehmarnbelt va face legătura dintre Danemarca şi Germania, reducând timpul călătoriei odată cu inaugurarea lui planificată în 2029.

Tunelul, care va avea o lungime de 18 kilometri, este unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Europa, cu un buget de construcţie care s-a ridicat la peste 7 miliarde euro (8,2 miliarde dolari), conform CNN.

Spre comparaţie, tunelul de 50 de kilometri (31 mile) care leagă Anglia de Franţa, finalizat în 1993, a costat echivalentul a 12 miliarde de lire sterline (15,5 miliarde de dolari) în banii de astăzi. Deşi mai lung decât Tunelul Fehmarnbelt, Tunelul Canalului, a fost realizat folosind o maşină de forat, în timp ce noua construcţie va fi realizată prin scufundarea secţiunilor de tunel precfabricate.

Acesta se va suprapune peste centura Fehmarn, o strâmtoare între insula germană Fehmarn şi insula daneză Lolland şi este proiectat ca o alternativă la actualul serviciu de feribot dintre Rrdby şi Puttgarden, care transportă milioane de pasageri în fiecare an. Traversarea care astăzi durează 45 de minute va putea fi realizată în 7 minute cu trenul şi 10 minute cu maşina, conform constructorilor.

Fehmarnbelt va fi şi cel mai lung tunel din lume care oferă transport rutier şi feroviar, urmând să conţină câte două benzi pe sens, plus o bandă de urgenţă, precum şi o linie feroviară în fiecare direcţie.

"Astăzi, dacă iei trenul între Copenhaga şi Hamburg, deplasarea durează 4 ore şi jumătate", a spus Jens Ole Kaslung, directorul tehnic al Femern A/S, compania daneză de stat responsabilă de proiect. "Când tunelul va fi gata, vei putea face deplasarea în două ore şi jumătate", a adăugat domnia sa.

Totodată, Jens Ole Kaslung a mai spus: "Astăzi mulţi oameni zboară între cele două oraşe, dar în viitor va fi mai bine să luaţi trenul".

Aceeaşi călătorie cu maşina va fi cu aproximativ o oră mai rapidă decât astăzi, ţinând cont de timpul economisit prin faptul că nu se aliniază la feribot, a mai explicat directorul tehnic al proiectului.

Pe lângă beneficiile aduse transportului de pasageri, tunelul Fehmarnbelt va avea un impact pozitiv şi asupra economiei, pentru că reduce distanţa dintre Suedia şi Europa Centrală cu peste 160 de kilometri.

În acest moment, traficul dintre peninsula scandinavă şi Germania, prin Danemarca, se poate desfăşura fie luând feribotul peste Fehmarnbelt sau pe o rută mai lungă pe poduri între insulele Zeelandă, Funena şi peninsula Jutland.

Proiectul datează din 2008, când Germania şi Danemarca au semnat un tratat pentru construirea tunelului. Apoi, a fost nevoie de peste un deceniu pentru ca legislaţia necesară să fie adoptată de ambele ţări şi pentru a fi efectuate studii de impact geotehnic şi de mediu.

În timp ce procesul este complet din partea daneză, în Germania, o serie de organizaţii - inclusiv companii de feriboturi, grupuri ecologiste şi municipalităţi locale - au făcut apel împotriva aprobării proiectului pe fondul problemelor de concurenţă neloială sau probleme de mediu şi de zgomot.

O pronunţare preliminară este aşteptată înainte de sfârşitul anului; deşi nu va putea opri sau modifica proiectul în mod semnificativ, ar putea însă impune studii suplimentare de impact înainte ca demararea construcţiei să înceapă în Germania.

Între timp, pe fondul măsurilor de precauţie pentru a menţine muncitorii în siguranţă de Covid-19, lucrările de construcţie au început în vară pe partea daneză.

"Proiectul este aranjat în aşa fel încât să lucrăm câţiva ani în Danemarca înainte să putem intra pe teritoriul Germaniei", a spus Kaslund.

Un nou port este în construcţie în Rrdbyhavn, pe insula daneză Lolland, iar în 2021 aici va fi construită o fabrică unde vor fi realizată cele 89 de secţiuni uriaşe din beton care vor compune tunelul. Fiecare secţiune va avea 217 metri lungime, 42 de metri lăţime şi 9 metri înălţime. Cântărind în jur de 73.000 de tone fiecare, acestea vor fi la fel de grele ca peste 13.000 de elefanţi. Secţiunile vor fi plasate pe fundul mării şi manevrate cu ajutor barjelor şi macaralelor. Cantitatea de oţel necesară va fi de 50 de ori mai mare decât cea folosită la turnul Eiffel din Paris. Peste 2.500 de oameni vor lucra direct la construcţia tunelului, iar producţia secţiunilor de tunel urmează să înceapă până în 2023. Poziţionarea acestor prefabricate va dura aproximativ trei ani. Se estimează ca va fi nevoie de 8 ani şi jumătate pentru a construi tunelul.

(Articol preluat din

revista BURSA Construcţiilor)