Rata anuală a inflaţiei din Turcia a urcat la 85,51% în octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, conform datelor oficiale publicate ieri, după ce banca centrală de la Ankara a redus dobânzile, în pofida creşterii preţurilor, transmite Reuters.
Inflaţia a crescut de anul trecut, când lira turcească a scăzut după ce banca centrală a început să reducă dobânda de politică monetară într-un ciclu de relaxare solicitat de preşedintele Recep Tayyip Erdogan.
Avansul inflaţiei în octombrie a fost cauzat de creşterea cu 117,15% a costurilor cu transportul, categorie care include şi preţurile benzinei.
Totodată, preţurile alimentelor şi băuturilor non-alcoolice au crescut cu 99,05%, iar preţurile mobilei şi echipamentelor electrocasnice - cu 93,63%, potrivit sursei citate.
În ritm lunar, preţurile de consum din Turcia au crescut cu 3,54% în octombrie, conform datelor Institutului de Statistică. Avansul lunar a fost susţinut de creşterea preţurilor hainelor cu 8,34%, urmată de creşterea preţurilor alimentelor cu 5,09%, respectiv a preţurilor mobilei şi echipamentelor de uz casnic cu 4,38%.
Analiştii aşteptau un avans al preţurilor de 3,60% în octombrie, faţă de luna anterioară. În ritm anual, aceştia previzionau o rată a inflaţiei de 85,60%.
În 2021, lira turcească a pierdut 44% din valoare în raport cu dolarul, în pofida intervenţiilor repetate pe piaţă ale băncii centrale. Anul acesta, lira s-a depreciat cu încă 29%.
În ultimele trei luni, banca centrală de la Ankara a redus în total dobânzile cu 350 puncte de bază, la 10,5%, şi a promis o nouă reducere luna viitoare, ca o decizie finală a actualei relaxări a politicii monetare.
• Analiştii aşteaptă o inflaţie de 70,25% în Turcia, la finalul anului, iar banca centrală - de 65,2%
Rata anuală a inflaţiei în Turcia a atins, în octombrie, cel mai ridicat nivel de după iunie 1998, când ţara încerca să încheie un deceniu de inflaţie ridicată. Analiştii intervievaţi de Reuters aşteaptă o rată a inflaţiei de 70,25% în Turcia, la finalul anului curent, iar banca centrală - de 65,20%.
Guvernul turc susţine că inflaţia va scădea datorită programului economic care prioritizează dobânzile scăzute în vederea majorării producţiei şi exporturilor, astfel încât ţara să obţină excedent de cont curent.
Haluk Burumcekci, fondatorul Burumcekci Consulting din Turcia, a declarat că valoarea din octombrie a inflaţiei ar putea fi vârful în materie, dacă lira nu va slăbi şi mai mult.
"Credem că este posibil ca inflaţia generală să fi atins vârful, cu excepţia cazului în care va exista o depreciere a lirei faţă de nivelul actual", a spus Burumcekci, citat de Reuters, adăugând: "O scădere semnificativă (a inflaţiei) ar putea avea loc doar în intervalul 70-75% datorită efectului de bază în ultima lună a anului".
• Banca Angliei majorează dobânda şi avertizează că ţara se va confrunta cu cea mai îndelungată recesiune
Banca Angliei (BoE) a decis ieri să majoreze dobânda de politică monetară cu 75 de puncte de bază şi a avertizat că Marea Britanie se va confrunta cu cea mai îndelungată recesiune de la începutul publicării datelor statistice, transmit BBC şi Reuters.
Cei nouă membri ai Comitetului de politică monetară de la BoE au votat 7 la 2 pentru majorarea dobânzii de referinţă de la 2,25% la 3%, cea mai semnificativă creştere din 1989 şi cel mai ridicat nivel din 2008, când sistemul bancar britanic era afectat de criza financiară globală.
Banca Angliei estimează că rata inflaţiei va atinge în acest trimestru cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, de aproximativ 11%, notează Agerpres.
În trimestrul al treilea din 2022, Marea Britanie a intrat deja în recesiune, care în mod potenţial ar putea dura doi ani, mai mult decât în timpul crizei financiare globale din 2008-2009. BoE se aşteaptă la un declin al PIB-ului Regatului Unit de 2,9% până la finalul recesiunii, previzionat pentru mijlocul anului 2024. De asemenea, BoE estimează că rata şomajului va creşte la 6,4% până la finalul lui 2025, de la nivelul scăzut de 3,5% în prezent.
"Noi majorări ale dobânzii ar putea fi necesare pentru o revenire sustenabilă a inflaţiei la ţintă, deşi la un nivel mai redus decât estimează pieţele financiare. Dacă perspectivele indică presiuni inflaţioniste mai persistente, Banca Angliei va răspunde în forţă, dacă va fi necesar", se arată în comunicatul de ieri al BoE. Pieţele se aşteaptă la majorarea dobânzii până la 5,2%.
Amintim că Rezerva Federală a SUA a majorat miercuri cu 75 de puncte de bază rata dobânzii, pentru a patra oară consecutiv, la un interval cuprins între 3,75% şi 4%, urmărind să contracareze inflaţia ridicată. Este cel mai ridicat nivel al dobânzii din 2008. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a explicat că lupta contra inflaţiei va necesita o majorare a dobânzilor "mai ridicată decât s-a estimat anterior".
• Elveţia, Franţa şi Singapore testează folosirea monedelor digitale bancare centrale
Băncile Centrale din Elveţia, Franţa şi Singapore au lansat un program comun de folosire a monedelor digitale bancare centrale (CBDC), fiind prima încercare transfrontalieră de acest fel, transmite Reuters.
Proiectul, care se va derula timp de aproximativ şase luni, va utiliza aşa numiţii formatori de piaţă automaţi (AMM) pentru schimburile transfrontaliere de monede digitale bancare centrale "ipotetice" în franci elveţieni, euro şi dolari Singapore, conform Agerpres.
Protocoalele AMM sunt destinate să combine lichiditatea comună cu algoritmi pentru a determina preţurile între două sau mai multe active digitale, cum ar fi monedele. Ele sunt văzute ca având potenţialul să fie stâlpul infrastructurii pieţelor financiare, necesare pentru ca monedele digitale să fie tranzacţionate între ţări.
Cecilia Skingsley, de la grupul care supervizează proiectul din cadrul Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), a declarat că programul băncilor centrale din Elveţia, Franţa şi Singapore reprezintă prima colaborare între regiuni şi se aşteaptă să apară mai multe proiecte.
Aproximativ 90% din băncile centrale ale lumii fie folosesc, fie testează sau analizează monedele digitale bancare centrale.
Monedele digitale bancare centrale (CBDC) vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum sunt portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele.
Monedele digitale bancare centrale, care încă trec prin băncile comerciale, vor reprezenta o garanţie din partea băncii centrale, oferind siguranţă utlizatorilor, deoarece nu vor fi afectate de situaţia financiară a băncilor sau a furnizorilor de servicii de plăţi.
Cotaţia futures a gazelor naturale cu livrare în luna decembrie era de 131,5 euro pentru un Megawatt-oră ieri, în deschiderea sesiunii de la Bursa din Amsterdam. Preţul a coborât ulterior până la 129 euro, iar la ora 13.16 atingea 130,73 euro.
Banca americană de investiţii Goldman Sachs Group Inc. anticipează că preţurile gazelor naturale vor scădea cu aproximativ 30% în Europa, în lunile următoare, iar pentru primul trimestru din 2023 preconizează un preţ de 85 de euro pe Megawat-oră.
---------------------------------
Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna ianuarie a coborât cu 1,3% în a doua parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 94,92 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în decembrie a scăzut cu 1,6%, la 88,54 dolari barilul la ora locală 09.17.
---------------------------------
Cotaţia futures a aurului cu livrare în decembrie a coborât cu 1,8%, la 1.621,20 dolari uncia ieri, la Comex New York, la ora 09.16, cea spot - cu 1%, la 1.618,65 dolari/uncie.
---------------------------------
Preţul grâului cu livrare în luna decembrie a coborât cu 2% ieri, la Bursa din Chicago (CBOT), ajungând la 8,29 dolari/buşel la ora locală 08.44, cotaţia porumbului cu livrare în decembrie - cu 0,9%, la 6,81 dolari/buşel.
Productivitatea agriculturii mondiale va trebui să urce cu 28% deceniul acesta, potrivit OECD, pentru eliminarea foametei în lume şi în acelaşi timp pentru reducerea impactului sectorului în termeni de emisii cu efect de seră, în vederea îndeplinirii obiectivelor internaţionale legate de schimbările climatice, relatează EFE.
Obţinerea acestei creşteri a productivităţii va însemna triplarea celei din ultimul deceniu, a explicat ieri secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Mathias Cormann, în deschiderea unei reuniuni a miniştrilor Agriculturii, ce are loc la Paris.
Cormann a subliniat că atingerea acestei ţinte va depinde de creşterea investiţiilor, acordarea de stimulente agricultorilor pentru reducerea emisiilor de carbon, reducerea risipei alimentare şi favorizarea unui consum mai responsabil, notează Agerpres. Cormann a mai semnalat că în fiecare an sectorul agricol primeşte 800 de miliarde de dolari prin subvenţii şi tot felul de mecanisme de ajutor public, dar numai 13% din această sumă se dedică investiţiilor în inovare. Iar acest procent s-a redus, deoarece în urmă cu două decenii era de 16%.
Fostul ministru australian a atenţionat că "destul de multe" din aceste subvenţii contribuie la distorsionarea pieţelor, ajung în buzunarele marilor agricultori şi sunt dăunătoare din punct de vedere al mediului. De aceea, a cerut o schimbare a tendinţei, pentru redirecţionarea acestor bani, dar şi "menţinerea pieţelor deschise şi transparente", ceea ce se întâmplă în primul rând prin eliminarea restricţiilor la export, care în opinia sa generează volatilitate şi incertitudini.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.11.2022, 10:24)
Zilele trecute era un articol cum Turcia va deveni hub energetic, cum va lua fata UE, cum e noul lider regional ... acum se descopera ca au inflatie 85%z, oamenii sunt disperati, au aceleasi probleme cu energia ca noi, nu isi pot plati ratele la banca, etc.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.11.2022, 15:24)
Campionii, campionii, ole, ole, ole!