Centenarul îşi pierde valoarea şi semnificaţia

"Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, Patrimoniu şi practici culturale" este tema Barometrului Cultural pe 2017, prezentat, astăzi, de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Informare Culturală. Concluzia acestuia este că pentru mai mult de jumătate dintre români Centenarul nu înseamnă nimic, informează News.ro.

Cercetarea a vizat a doua parte a anului 2017, iar subiectele au fost Anul European al Patrimoniul Cultural şi Anul Centenarului României.

Pentru consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, datele obţinute prin această cercetare "sunt îngrijorător de neaşteptate", de cealaltă parte, Vintilă Mihăilescu a spus că se aştepta la "mult mai rău".

Cercetătorul a vorbit despre informaţiile obţinute din ţară. "În Bucureşti, întrebaţi ce le trece prin minte când aud Centenar, 60% au răspuns «Nimic». Deci, pentru peste jumătate dintre români, Centenarul nu evocă nimic", a spus el.

Legat de acest fapt, profesorul universitar Dumitru Borţun a explicat că celebrarea Centenarului trebuia precedată de o campanie de comunicare. "Noi nu am avut o campanie prealabilă cu privire la Centenar. (...) Nu trebuie să acuzăm oamenii, să râdem de ei, că nu ştiu", a precizat el, adăugând că este o "vină" comună. Acest fapt reflectă probleme mari la nivelul întregii societăţi.

"Evident", a spus Mihăilescu, românii sunt mândri de naţionalitatea lor, dar consideră că au şi motive să le fie ruşine cu ea. "Au fost multe cazuri de răspunsuri de acest gen care fac parte dintr-un soi de confuzie identitară", a subliniat el.

Referitor la autoidentificare, este relevant, în raportul lansat astăzi, că românii se consideră mai mult "oameni ai locului", iar în jur de 6-7%, europeni. "Este un lucru important, o revalorizare a localului, a valorilor locale".

Nouăzeci de procente dintre repondenţi sunt de acord cu tradiţiile şi obiceiurile, dar 60% cred că ele împiedică dezvoltarea societăţii.

Asta, a exlicat Mihăilescu, vine din "cultul modernităţii, care îl bate pe cel al tradiţiei şi e normal".

"Problema acum este de modernizare, oamenii nu se mai gândesc la tradiţii. (...) La următorul Centenar cred că vom fi mai bine", a încheiat Vintilă Mihăilescu.

Această cercetare a INCFC ar trebui să stea la baza unei strategii culturale, au afirmat Nistor, Mihăilescu şi Borţun. "Dialogul politic este necesar, dar bazat pe realităţi", a spus Nistor.

"Dacă vrem o strategie culturală care să nu se schimbe la fiecare schimbare de miniştri, ştiu că ei se schimbă des, atunci cunoaşterea realităţii, a ceea ce cetăţenii aşteaptă de la sistemul cultural, este necesară", a mai declarat Nistor.

Un indice cuprins în Barometru face referire la promovarea şi prezentarea manifestărilor zilei naţionale la TV şi radio. Din totalul celor intervievaţi, 18% au răspuns că nu au urmărit niciodată la posturile de televiziune emisiuni şi transmisiuni dedicate zilei de 1 Decembrie. Tot atâţia au spus că urmăresc anual programele dedicate Zilei Marii Uniri.

"De ce e rău că nu participă sau că nu urmăresc? Pentru că aceste manifestări contribuie la formarea identităţii temporale a unei naţiuni. Adică să aibă o naraţiune desfăşurată în timp", a adăugat Borţun.

Legat de datele obţinute în această cercetare, coordonată de Carmen Croitoru, directoarea Institutului, le recomandă autorităţilor să le analizeze, pentru eventualitatea în care vor întocmi o strategie.