În plină pandemie de coronavirus, când spitatele sunt sufocate de pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2, şi, de multe ori, bolnavii non-COVID-19 îşi găsesc cu greu un loc, activitatea din Centrul de Cardiologie Intervenţională din cadrul S.J.U. Buzău se menţine la cote ridicate. Şi, din păcate, cei care ajung la medic cu probleme cardiologice sunt din ce în ce mai tineri. De exemplu, cel mai tânăr pacient tratat la Centrul de Cardiologie Intervenţională din Buzău este un bărbat de 35 de ani.
Reprezentanţii Spitalului Judeţean Buzău au transmis: "Vrem să vă facem cunoscut faptul că, în ciuda acestei pandemii cauzate de virusul SARS-COV-2, activitatea Centrului de Cardiologie Intervenţională din cadrul S.J.U. Buzău nu s-a oprit, chiar dacă în unele momente, din motive de siguranţă epidemiologică, am fost nevoiţi să amânăm unele proceduri. De la începutul anului şi până în prezent, 175 de pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare au beneficiat de aceste proceduri intervenţionale - coronarografie, arteriografie periferică şi angioplastie percutană coronariană sau periferică".
Conform datelor Spitalului, vârsta medie a pacienţilor care se prezintă la spital cu probleme cardiovasculare este de 60 de ani, majoritar bărbaţi. Este şi cazul unui bărbat care, din cauza afecţiunilor pe care le avea, boală arterială periferică, la nivelul picioarelor, nu mai putea merge. După procedurile intervenţionale bărbatul şi-a recăpătat mersul.
Dr. Florin Matei, medic cardiolog intervenţionist, a declarat: "Pacientul este cunoscut cu claudicaţie intermitentă (dureri musculare) la mers sub 100 de metri la nivelul ambelor membre inferioare şi a fost programat în data de 19.10.2020, în vederea completarii revascularizării la nivelul circulatiei membrului inferior stâng prin efectuarea de angioplastie periferică percutană pentru ocluzie de arteră femurală superficială stângă. Pacientul are în antecedentele recente o evaluare arteriografica diagnostica a membrelor inferioare efectuată tot în centrul nostru şi care a depistat prezenţa bolii arteriale periferice la nivelul ambelor membre si care a permis, la acel moment, revascularizarea parţială prin implantarea de stent pe artera iliacă comună dreaptă pentru o stenoza critica situata la acel nivel având ca rezultat ameliorarea netă şi rapidă a simptomatologiei prezente anterior la nivelul membrului inferior drept, prin dispariţia claudicaţiei (durere la mers) la acest membru".
Alături de medicul Matei a fost şi specialistul cardiolog, dr. Nicolai Gabriel.
"Un caz interesant, la un pacient cu ocluzie cronică de arteră femurală, pentru care s-a intervenit în vederea reluării circulaţiei la nivel local. Intervenţia a decurs fără probleme iar pacientul a avut o evoluţie bună post-operator. Un alt caz este al unui pacient în vârstă de 63 de ani, cu boală coronariana cu evoluţie severă rapidă, cu antecedente de angioplastie coronariană percutană complexă cu implantare multiplă de stenturi la nivelul bifurcaţiei trunchiului comun stâng cu evoluţie nefavorabiă prin restenoză severă intrastenturi cu necesar de revascularizare miocardică chirurgicală prin by-pass-uri aorto-coronariene şi care revine, la 3 luni postoperator, la începutul lunii octombrie în clinica noastră cu tablou clinic confirmat ulterior de infarct miocardic acut. La reevaluarea coronarografică se decelează leziune semnificativă angiografic cu trombooză la nivelul originii graftului venos aorto-coronarian motiv pentru care s-a efectuat angioplastie coronariană percutană cu implantarea unui stent activ farmacologic la nivelul zonei de leziune a graftului venos cu rezultat final excelent şi cu reluarea integrală a fluxului sangvin până la nivelul muşchiului cardiac", a spus Dr. Nicolai Gabriel, medic specialist cardiolog.
Ce presupun procedurile intervenţionale
Coronarografia este considerată a fi standardul de aur în evaluarea şi verificarea cu exactitate a condiţiei arterelor coronare (vasele care alimentează inima) şi depistarea eventualelor îngustări (stenoze) sau ocluzii care pot compromite fluxul de sânge al muşchiului cardiac (provocând ischemie) şi pot cauza durere toracică (angină) sau infarct miocardic.
Arteriografia periferică este o procedură minim invazivă recomandată preponderent pentru explorarea arterelor membrelor inferioare (artera iliacă, artera femurala, poplitee sau arterele gambei) dar şi al altor artere responsabile cu irigarea membrelor superioare sau a altor organe interne. Această intervenţie este recomandată pacienţilor cu suspiciune de arteriopatie periferică, afecţiune care presupune depunerea de plăci ateromatoase pe pereţii arterelor din zona periferică.
Procedura minim invazivă presupune o puncţie pe artera femurală sau radială, unde se va monta o teacă. Prin această teacă (un tub mic subţire de plastic), se va introduce un cateter (o sondă). Cateterul va fi ghidat prin vasele de sânge până în zona vizată pentru investigare. Aici, medicul cardiolog va injecta substanţă de contrast. Astfel se pot observa eventualele blocaje în calea curgerii normale ale sângelui.
În funcţie de rezultat, medicul poate recomanda fie tratament medicamentos, fie tratament intervenţional, prin dilatarea zonei stenozată cu balon sau stent. Durata procedurii este in medie de 30-60 minute dar poate dura chiar şi mai multe ore în funcţie de complexitatea procedurii, se efectuează cu anestezie locală, iar pacientul va trebui să stea internat minim 24 de ore.