Semnalele de alarmă legate de climă se trag într-un ritm din ce în ce mai greu de urmărit. Topirea calotei glaciare din Groenlanda ar putea adăuga mai mult de un metru la creşterea nivelului mării dacă nu sunt respectate limitele fixate prin obiectivele climatice globale. Potrivit unui nou studiu, publicat miercuri în revista Nature de un consorţiu internaţional de cercetători, este încă posibil să se prevină dispariţia calotei glaciare, cu condiţia ca încălzirea climei să fie inversată şi adusă la un nivel considerat mai sigur. Gheţarii şi calotele polare se topesc sub efectul schimbărilor climatice stimulate de activităţile antropice, iar regiunea Arctica se încălzeşte mai repede decât media mondială. Se estimează că topirea calotei glaciare din Groenlanda - a doua ca mărime din lume după cea din Antarctica - a contribuit cu peste 20% la creşterea nivelului mării observată începând din 2002. Sute de milioane de persoane care trăiesc în comunităţi costiere şi insulare riscă să fie inundate, un fenomen cu consecinţe umanitare, economice şi ecologice devastatoare. Cu ajutorul unor simulări computerizate, noul studiu sugerează că pierderi importante la nivelul calotelor glaciare pot fi prevăzute dacă temperaturile medii globale cresc cu 1,7-2,3 grade Celsius peste nivelurile din era preindustrială. Un astfel de scenariu ar risca să provoace "un punct fără întoarcere" ce ar duce la topirea aproape completă a calotei glaciare din Groenlanda pe durata a sute sau mii de ani şi care ar putea creşte nivelul oceanelor cu şapte metri, redesenând astfel harta lumii. Dacă pragul de creştere termică va fi menţinut sub 1,5 grade Celsius, s-ar putea atenua topirea gheţii şi creşterea nivelului mării, în funcţie de amploarea şi de durata creşterii temperaturilor globale actuale. "Potrivit constatărilor noastre, calota glaciară reacţionează atât de lent la încălzirea de origine umană, încât inversarea tendinţei actuale prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în secolele viitoare ar putea să prevină dispariţia ei", a declarat Niklas Boers, coautor al studiului realizat de Institutul de cercetare din Potsdam despre efectele schimbărilor climatice. "Totuşi, o depăşire temporară a pragurilor de temperatură poate încă să ducă la un vârf al creşterii nivelului mării cu peste un metru în simulările noastre", a adăugat el.
Alte puncte de cotitură în cadrul sistemului terestru ar putea fi atinse mult mai devreme, mai ales în privinţa pădurilor tropicale şi a curenţilor marini, potrivit oamenilor de ştiinţă. "Calota glaciară din Groenlanda este probabil mai rezistentă la încălzirea pe termen scurt decât se credea", a declarat Nils Bochow, cercetător la Universitatea Tromso din Norvegia şi autorul principal al studiului. Temperaturile mondiale au fost mai mari cu aproximativ 1,2 grade Celsius, în medie, în ultimii ani şi se apropie de pragul de creştere cu 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, un obiectiv fixat prin Acordul de la Paris din 2015.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2023, 15:05)
Redeschiderea minelor de carbune/lignit din Germania si Polonia,
cu centralele aferente,tancherele "bombe ecologice" cu care se aduce
gaz lichefiat "ieftin" de la aliatii americani si razboiul "echo total",
ajuta mult clima